Noticias

Prezidente Repúblika Alerta Vijilánsia Másima Kontra Krime Organizadu iha Timor-Leste

todayApril 14, 2026 46

Background
share close

Díli, 14 Abríl 2026 (RAFA.tl) – Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, afirma katak to’o agora laiha dadús ne’ebé rejistu krime organizadu operasionál iha Timor-Leste, no mós la iha indikasaun katak Timoroan sira envolve iha rede sira hanesan ne’e. Maibé, nia hatete katak autoridade sira tenke kontinua iha vijilánsia permanente.

Notísia Relevante: Komisáriu Rui Pereira Lamenta PGR Avoka Prosesu Inkéritu Hotu Ne’ebé Delega Ba CAC

Iha deklarasaun ba Rafa.tl, Tersa (14/04/2026), Xefe Estadu hatete katak to’o agora laiha kazu grave ne’ebé prova katak organizasaun krime uza territóriu nasionál ba sira nia atividade no tentativa sira, uluk kedas deskobre no neutraliza ona.

“La iha organizasaun krime organizadu iha Timor-Leste, no la iha mós Timoroan sira ne’ebé envolve iha rede sira ne’e,” Ramos-Horta hateten.

Iha biban ne’e iha Palásiu Prezidensiál, Ramos-Horta hasoru ona Prokurador-Jerál Repúblika, Nelson de Carvalho, ne’ebé diskute asuntu barak, inklui krime organizadu. Nia esplika katak enkontru ne’e iha karakter jerál no la trata kazu espesífiku.

Maski nune’e, Xefe Estadu alerta katak Timor-Leste kontinua vulnerável ba rede krime internasionál, no defende katak autoridade sira tenke iha atensaun permanente.

“Maski laiha kazu, labele relaxa. Nasaun hanesan Timor-Leste sempre vulnerável,” Ramos-Horta hatete hodi akresenta  tan katak krime organizadu bele infiltra, até iha nasaun forte hanesan Europa no Estadus Unidus Amérika, nune’e autoridade sira iha Timor-Leste tenke sempre alerta no kontinua vigila atu prevene infiltrasaun.

Xefe Estadu defende atu reforsa kooperasaun internasionál ho polísia sira hanesan AFP, FBI no ASEAN (liu-liu Indonézia). Nia mós hatete katak UNODC la halo investigasaun kriminál, maibé halo de’it peskiza no análise informasaun.

“Iha deit informasaun katak ema ida iha Timor-Leste fó deklarasaun, maibé la dehan se mak ema ne’e,” Horta hateten.

Ramos-Horta lakohi komenta kona-bá manifestu husi Agio Pereira, dehan katak asuntu ne’e diskute ona iha Konsellu Ministru. Kona-bá PGR nia desizaun atu avoka (foti fila-fali) inkéritu sira ne’ebé Ministériu Públiku delega ba CAC, Ramos-Horta klarifika katak asuntu ne’e nia la diskute iha enkontru ho PGR Nelson de Carvalho.

“Ami presiza katak PGR tenke sai proativa iha investigasaun sira ne’ebé halo durante tinan barak, maibé rezultadu sira ema la hatene. Investigasaun signifika atu apura verdade, antes PGR bele kontinua ba pasu seguinte hanesan akuzasaun, interrogatóriu no depois lori ba julgamentu,” nia hatete.

Nia hatutan ne’e la hanesan ho ema balun ne’ebé lori informasaun husi internet no trata kedas hanesan sei sai julgamentu ona.

Iha parte seluk, José Ramos-Horta hatete katak nia “surpreza” ho notísia Rafa.tl ne’ebé hatete katak Vise-Ministru Justisa, Paulo Remédios, hakarak lori asaun kontra Ministru da Prezidénsia Konsellu Ministru, Agio Pereira, hodi husu indemnizasaun millaun US$4,8.

Prokurador-Geral Repúblika la fó deklarasaun ba jornalista sira hafoin sai husi enkontru ho Prezidente Repúblika iha Palásiu Prezidensiál.

Notísia Relevante: Ministru Agio Pereira Laiha Komentáriu Ba Notifikasaun MP Ba Kazu Abuzu Poder no Administrasaun Danosa

Reportajen Ekipa Rafa.tl

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!