Noticias

V-PM ho ADB Defini Prioridade Dezenvolvimentu Rural iha Setór Saúde no Edukasaun

todaySeptember 7, 2026 2

Background
share close

Díli, 7 Setembru 2026 (RAFA) – Vise Primeiru-Ministru (PM) no Ministru Koordenadór Asuntu Sosiais no Abitasaun Komunitaria,  Mariano Assanami Sabino, Segundu-ne’e,  hala’o enkontru ho Diretór Nasionál Banku Dezenvolvimentu Aziátiku (ADB) Artur Andrysiak, hodi difini programa prioridade dezenvolvimentu área rural iha  setór saúde no edukasaun.

Artur Andrysiak hatete parte rua diskute kona-bá oinsá ADB bele kontinua apoia Governu Timor-Leste ho efetivu liután, liuliu atu suporta prioridade dezenvolvimentu sira iha país.

“Ami ko’alia kona-bá oinsá ADB bele apoia Timor-Leste iha área dezenvolvimentu rural,  iha setór saúde no edukasaun. ADB  orgullu tebes tanba bele apoia Timor-Leste iha área oioin,” Artur Andrysiak haktuir ba jornalista sira iha Palásiu Governu.

Nia esplika katak ADB iha ona programa sira ne’ebé apoia dezenvolvimentu rural, inklui esforsu atu fornese bee no servisu públiku di’ak liután ba komunidade sira iha área rural, no suporta kresimentu no dezenvolvimentu setór rural iha jerál.

Iha área saúde, ADB sei hahú implementa projetu saúde dahuluk iha Timor-Leste iha tinan 2026. ADB mós fó atensaun ba apoiu iha área edukasaun, abitasaun no setór seluk ne’ebé konsidera importante ba dezenvolvimentu país.

“Ami mós haree oinsá bele apoia Timor-Leste iha área sira seluk ne’ebé presiza, atu kria oportunidade servisu di’ak no kria ambiente ne’ebé bele promove dezenvolvimentu setór privadu,” Artur Andrysiak hateten.

Vise Primeiru-Ministru Mariano Assanami Sabino konfirma mós katak sira diskute programa no projetu sira ne’ebé ADB prepara ona ne’ebé hein hela implementa hodi apoia Governu no povu Timor-Leste.

Vise-PM haktuir ADB iha projetu dezenvolvimentu rural ne’ebé sei hala’o iha Munisípiu Manatuto, no akordu kona-bá projetu ne’e sei asina iha Tersa, 8 fulan-Setembru ne’e.

Projetu ne’e, tuir Vise-Primeiru-Ministru, sei foka ba hadi’a kondisaun moris komunidade iha Munisípiu Manatuto, liuhusi hadi’a sistema irigasaun ki’ik ba atividade agríkola, infraestrutura estrada no apoiu ba agrikultura, ho objetivu atu aumenta produtividade ai-han no promove dezenvolvimentu rural sustentável.

“Projetu ida-ne’e atu espesifikamente hadi’a irigasaun ki’ik-ki’ik ne’ebé kona-ba agrikultura, hadi’a infraestrutura, kona-ba estrada, no ajuda iha agrikultura, oinsá atu aumenta produtividade ai-han bele makas liután iha ne’ebá,”  tenik Mariano Assanami Sabino.

Nia hatutan  projetu ADB iha Manatutu adopta abordagem integradu, signifika katak atividade sira sei ajusta tuir nesesidade komunidade iha área ida-idak.

Komunidade ne’ebé presiza bee-moos sei hetan apoiu ba asesu bee-moos, enkuantu área seluk ne’ebé asesu bee-moos di’ak ona bele fó prioridade ba infraestrutura estrada no konektividade.

“Importante maka konektividade, saida mak bele ajuda povu iha ne’ebá atu bele sustentável iha sira nia prosesu agrikultura,” Vise-PM Mariano Assanami Sabino subliña.

Governante ne’e simu ho di’ak kompromisu  no proposta husi ADB atu kontinua servisu hamutuk ho Governu Timor-Leste no Governu prontu atu kontinua kolaborasaun ho lideransa foun ADB ba Timor-Leste, inklui kontinuidade ba programa sira ne’ebé inisia ona hosi lideransa ADB anteriór.

Jornalista: Cesarina de Carvalho

 

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!