Noticias

Timor-Leste Tenke Redús Aplikasaun Fertilizante Sintétiku iha Agrikultura no Hadi’a Nutrisaun Ai-han

todayAugust 25, 2026 20

Background
share close

Díli, 25 Agostu 2026 (RAFA)- Professor Howard-Yana Shapiro iha nia aprezentasaun ba Workshop internasionál iha ámbitu Simeira Siénsia ba Dezenvolvimentu 2026 ne’ebé ho tema “Transformasaun Agríkola iha Ambiente Frájil”, fó enfaze ba dalan rua importante ba futuru Timor-Leste, mak redús aplikasaun fertilizante sintétiku iha agrikultura no hadi’a nutrisaun ai-han.

Iha workshop ne’e, Professor Howard-Yana Shapiro husu ba estudante Universidade Católica Timorense (UCT) atu kompriende no dezenvolve koñesimentu kona-ba teknolojia agríkola ne’ebé bele redús dependénsia ba fertilizante sintétiku.

Nia esplika katak ida hosi métodu ne’ebé bele konsidera mak edisaun jenétika ne’ebé envolve interasaun ho bakteria, atu ajuda ai-horis sira uza nitrogéniu atmosfériku. Tuir nia, bakteria bele forma biofilme iha parte abut ai-horis nian, ne’ebé ajuda prosesu nutriente tama ba rai no permite abut ai-horis absorve nutriente sira.

“Aprezentasaun ohin ko’alia kona-ba oinsá estudante sira bele kompriende abilidade atu redús aplikasaun fertilizante sintétiku ba ai-horis, liu husi métodu edisaun jenétika ne’ebé envolve bakteria. Bakteria sira bele ajuda sereais sira halo fiksasaun nitrogéniu atmosfériku ne’ebé bele tama fali ba rai, liu husi servisu bakteria ho biofilme, no abut ai-horis bele absorve nutriente sira,” hatete Howard-Yana Shapiro.

Aleinde fertilizante, nia mos enfatiza importánsia nutrisaun ai-han, liuliu ba inan no labarik. Nia hateten katak nutrisaun durante períodu isin-rua no durante tinan rua tolu dahuluk hafoin labarik moris, importante tebes ba dezenvolvimentu kakutak no kapasidade labarik nian.

“Raes badak ne’e importante tanba ita tenke konsidera oinsá atu fornese ai-han ne’ebé nutritivamente adekuadu ba inan sira, liu-liu durante isin-rua no tinan rua tolu depois partu. Nune’e, bebé sira ne’ebé sira kous bele hetan nutriente natoon atu dezenvolve sira nia kapasidade kakutak no iha futuru bele moris ho saúde,” nia esplika.

Professor Shapiro mós hateten, esforsu atu hadi’a nutrisaun la bele limita de’it ba ai-han prinsipál hanesan hare, foos no batar. Tuir nia, ai-han hotu ne’ebé Timor-oan sira konsumu presiza konsidera nia valor nutrisionál, la’ós de’it kuantidade.

“Ba ema hotu, presiza ai-han ne’ebé la’ós de’it volume natoon, maibé liuliu nutrisaun ne’ebé natoon atu fó benefísiu ba saúde,” nia dehan.

Nu’udar sientista, Howard-Yana Shapiro mós fó mensajen ba jovem Timor-oan atu la bele fasilmente dezanima bainhira hasoru fallansu. Nia husu ba jovem sira atu mantein sira nia objetivu no kontinua esforsu, maski rezultadu la mosu kedas.

“Ha’u nia esperiénsia rasik, lori tinan barak atu deskobre buat foun ida. Ba jovem Timor-oan hotu, tenke mantein diresaun ne’ebé sira hakarak ba no labele sente dezanima bainhira sira falla. Korajen nafatin atu kontinua iha diresaun ne’ebé sira hakarak. Ida ne’e la’ós esperiénsia ba Timor-Leste de’it, maibé mos esperiénsia iha Áfrika no Amérika,” nia hateten.

Iha oportunidade hanesan, estudante UCT, Jualita Caldeira, ne’ebé estuda Biolojia no Kímika, hateten katak workshop kona-ba transformasaun agríkola ne’e relevante tebes ho nia área estudu, liuliu tanba aborda kona-ba fini no diversidade ai-horis.

“ha’u agradese tebes tanba workshop ne’e. Matéria ne’ebé Howard-Yana Shapiro fahe relevante tebes ho ami nia área, liu-liu kona-ba fini,” hatete Jualita Caldeira.

Estudante ne’e argumenta, antes nia hatene batar iha Timor-Leste liuliu iha kór rua, mutin no kinur. Maibé, liu husi esplikasaun iha workshop, nia aprende katak batar bele iha kór oi-oin no diversidade kór ne’e iha relasaun ho kompozisaun jenétika no pigmentu iha fini.

RAFA nu’udar parseiru ofisiál mídia husi simeira ne’e no transmite diretamente sesaun hotu-hotu ho tradusaun ba Tetun, no mós halo kobertura notísia kona-bá eventu ne’e.

Jornalista: Cristina Ximenes

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!