Justisa no Krime

Mari Alkatiri Presta Deklarasaun iha Ministériu Públiku Ba Alegasaun Korrupsaun

todayMay 25, 2026 70 5

Background
share close

Díli, 25 Maiu 2026 (RAFA.tl)- Eis-Prezidente Rejiaun Administrativa Espesiál Oé-cusse-Ambeno (RAEOA) atuál Sekretáriu Jerál Partidu FRETILIN, Mari Bin Amude Alkatiri, hetan alegasaun korrupsaun, fraude fiskál, abuzu poder no administrasuan danoza, hodi presta deklarasaun iha Ministériu Públiku, Segunda (25/05/2026).

Ministériu Públiku notifika  eis-Prezidente RAEOA Mari Alkatiri iha loron 15 fulan-Maiu, tinan ne’e,  ho Númeru Úniku Krime  (NUC) 0036/25, hodi marka prezensa iha Mnistériu Públiku iha Colmera, Díli, iha tuku  09:00 dader Otl,  maibé Sekretáriu Jerál Partidu FRETILIN ne’e to’o iha resintu Ministériu Públiku, iha Colmera iha  tuku 09:35 Otl no diretamente ba presta deklarasaun no partisipa iha inkéritu  ho Prokuradór titulár Matias Soares durante oras ida ho balun (09:35-11:00).

Hafoin presta deklarasaun, Sekretáriu Jerál Partidu FRETILIN,  Mari Bin Amude Alkatiri  ba jornalista sira hateten nia parte sei nafatin kolabora ho justisa no kontinua kumpri notifikasaun MP nian atu bele hetan lia-loos.

“Ha’u mai ne’e tanba respeita instituisaun judisiál,  la’ós hanesan seluk kuandu bolu la mai, ha’u hakarak hametin sistema judisiál sai indenpendente, balun hakarak uza  ne’e mak ha’u nia lia-fuan ne’e saida mak iha klaran ne’e sira nia justisa, ha’u prontu, imi akompaña de’it luta ne’e foin hahú to’o aban bain-rua. Ha’u nunka halai husi Tribunál, nem Ministriu Públiku,” Fundadór RDTL ne’e afirma.

Mari Alkatiri subliña nunka rejeita notifikasaun husi MP no sei nafatin kolabora ho autoridade judisiaria iha Timor-Leste atu garante indepedensia husi órgaun judisiál ba ema hotu.

Jornalista: João Carlos/Editór: Vito Salvadór

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!