Noticias

Empreza Ezekutór Projetu Konstrusaun Kuartel Jerál PNTL Husu Aumenta Tan Osan 20%

todayJune 16, 2026 54

Background
share close

Díli, 16 Juñu 2026 (RAFA.TL)-Empreza internasionál Shanghai Construction Group ne’ebé ezekuta projetu konstrusaun Kuartel Jerál foun Polísia Nasionál Timor-Leste (PNTL) husu aumentu  tan orsamentu 20% ba projetu ne’ebé ho nia kustu inisiál US$13,228,909,78.

Proposta ka pedidu  empreza nian ne’e hamosu duvida husi Tribunál ba Konta (Tribunal de Contas)  no husu justifikasaun, ho nune’e fó implikasaun ba progresu ezekusaun projetu fiziku iha terrenu atrazu.

Komandante Administrasaun Polísia Nasionál Timor-Leste (PNTL), Komisáriu Asistente Polísia Arquimino Ramos, Tersa (16/06/2026), informa  projetu ne’e atrazu mós tanba kontratu ne’ebé estabelese ho empreza ezekutor mate ona no presiza Tribunal de Contas fó vistu.

“Konstrusaun  hein hela Tribunál  de Contas tanba iha rajaun rua, ne’ebé Tribunal  de Contas kestiona no presiza iha justifikasaun kona-bá tanbasá  mak tenke aumenta orsamentu 20% husi totál orsamentu inisiál no  ida seluk maka kontratu ba empreza ne’e mate tiha ona iha 2021,” Komisáriu Asistente Polísia Arquiminio Ramos  informa ba jornalista sira iha Ministeriu Interiór Díli.

Komisáriu Asistente Polísia ne´e subliña, projetu ba edifisiu Kuartel Jerál foun agora seidauk bele kontinua tanba sei hein  desizaun Tribunal de Contas.

Primeiru-Ministru Kayrala Xanana Gusmão hatuur fatuk dahuluk ba konstrusaun edifisiu Kaurtel Jerál PNTL iha fulan-Novembru tinan 2025 ho  kustu kontratu  US$13,228,909,78.

Obra ba konstrusaun Kuartel Jerál PNTL foun ne’e responsabiliza husi Empreza Shanghai Construction Group Co, Ltd, husi Xina ho durasaun kkontratu  tinan rua no sei remata iha fulan-Outubru tinan 2027.

Jornalista: João Carlos/Editór: Vito Salvadór

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!