Ouvir RAFA Ritmo, Voz e Coração de Timor
Díli, 24 Agostu 2026 (RAFA)- Ekonomista no Sientista Polítiku Britániku-Amérika, James A. Robinson, hatete dezenvolvimentu sistema finanseiru tenke konsidera jestaun risku no inserteza, liuliu iha prosesu foti desizaun ba planeamentu atu garante sustentabilidade iha jestaun finanseira.
Iha ámbitu Expozisaun Simeira Siénsia, Dezenvolvimentu, Inovasaun no Teknolojia 2026 ne’ebé hala´o iha sentru Konvensaun Díli (CCD), Segunda-ne’e, Ekonomista no Sientista Polítiku Britániku-Amérika, James A. Robinson, destaka nia preokupasaun sira kona-bá Inteligénsia Artifisiál (IA) bele sai instrumentu importante iha sistema finanseiru, inklui ba banku sentrál no fundu rikusoin sólidu sira, tanba teknolojia bele ajuda agrega no análize informasaun hosi merkadu ho maneira ne’ebé efisiente. Kona-bá problema informasaun asimétriku, ne’ebé akontese bainhira parte ida iha tranzasaun iha informasaun importante ne’ebé parte seluk la iha.
“Iha situasaun hanesan ne’e, merkadu finanseiru bele ajuda atu buka mekanizmu sira hodi responde ba problema informasaun no risku, asuntu importante ida iha finansas no merkadu finanseiru mak oinsá atu trata ho inserteza no jere risku,” James A. Robinson hateten.
Robinson konsidera katak dala barak ema foti desizaun bazeia de’it ba rezultadu ne’ebé sira hein, maibé la halo análize formál kona-ba inserteza.
“Dala barak ema hili rezultadu ne’ebé hein, ka rezultadu ne’ebé hanesan liu, no sira nunka tau análize inserteza formál ruma. Ne’e sala boot ida, liuliu iha ambiente ida ne’ebé la iha serteza,” nia tenik.
Importánsia diversifikasaunatu hamenus risku. Robinson uza ezemplu katak se ema tau manu-tolun hotu iha cesta ida, risku sei boot, maibé se fahe manu-tolun sira ba cesta oioin, risku bele hamenus.
Tuir nia, prinsipiu diversifikasaun ne’e importante tebes iha sistema finanseiru tanba sistema ne’e la’ós de’it halo kapitál, maibé mós ajuda distribui risku ba utilizadór sira ne’ebé bele jere risku ho di’ak liu.
Robinson fó ezemplu hosi prosesu deskoberta ai-moruk atu hatudu importánsia fleksibilidade iha situasaun inserteza. Nia hatete katak bainhira molékula ida iha probabilidade susesu besik 5% no risku fallansu 95%, la apropriadu atu diretamente investe osan boot to’o prosesu remata.
Nia esplika katak iha faze dahuluk, tenke halo teste ho kuantidade ki’ik atu haree se produtu ne’e seguru ka tóxiku. Se rezultadu la di’ak, prosesu bele para kedas, nune’e evita kustu boot liután. Maibé se rezultadu di’ak, investimentu bele aumenta gradualmente ba faze tuirmai to’o iha faze ne’ebé kustu aas liu.
“Fleksibilidade iha jerál, iha inserteza, iha ne’ebé maka’as tebes. Ida-ne’e laiha valór iha mundu ida ne’ebé iha serteza,” Robinson hatete.
Nia salienta bainhira futuru la iha serteza, instituisaun no ema sira tenke iha kapasidade atu adapta sira nia desizaun tuir informasaun foun, hodi bele hamenus risku no aumenta oportunidade ba dezenvolvimentu.
RAFA nu’udar parseiru ofisiál mídia husi simeira neʼe no transmite diretamente sesaun hotu-hotu. Ho tradusaun ba Tetun, no mós halo kobertura notísia kona-ba eventu neʼe.
Jornalista: Marcelino Tomae
Written by: RafaFM
Ekonomista James A. Robinson: Sistema Finanseiru Tenke Foka Ba Jestaun Risku No Inserteza
Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.
Copyright Rafa.tl - Desenvolvido por Justweb.pt