Noticias

Timor-Leste Prevee iha Reuniaun KM-CPLP Projetu Omanejen Ba Saudozu Lú-Olo ho Padre João Felgueiras

todayAugust 12, 2026 41

Background
share close

Díli, 12 Agostu 2026 (RAFA) – Iha reuniaun  Konsellu Ministru nasaun sira Ko’alia Lian Portugés (CPLP) iha Díli ba ajenda diskusaun ezbosu rezolusaun omenajen ba figura importante iha luta libertasaun nian,  Timor-Leste avansa ho projetu omenajen rua.

Projetu omenajen ne’e dedika ba Saudozu Francisco Guterres “Lú-Olo” nu’udár restauradór independénsia Timor-Leste no   eis-Prezidente Repúblika no ida seluk dedika ba Saserdote João Felgueiras, ne’ebé ba Timoroan la’ós deit misionáriu ida, maibé hanesan aman ida, profesór ida no testemuña moris ida ba istória Timor-Leste.

Reprezentante Misaun Permanente Timor-Leste ba CPLP iha Lisboa, Konselleiru Aviano Faria, Kuarta-ne’e, relata Timor-Leste prevee  projetu omenajen ba Saudozu Francisco Guterres “Lú-Olo”  ne’ebé konsidera nu’udár restauradór independénsia Timor-Leste nian no defensór boot ba lian ofisiál Portugés, konsidera katak nia merese hetan omenajen espesiál,.

Saudozu Padre João Felgueiras, ne’ebé durante períodu okupasaun Indonézia sai nu’udar defensór importante ba lian Portugés. Nia hanorin lian Portugés no servisu nu’udar profesór iha Externatu São José.

Figura seluk Luiz Represa, kantór Portugés ne’ebé kompoe no hananu knananuk “Ai por Timor”, ne’ebé sai nu’udar símbolu importante ba luta Timor-Leste nian durante períodu okupasaun.

Haré ba kontribuisaun  sira-ne’e, Governu konsidera figura sira-ne’e nu’udar ema importante ne’ebé kontribui ba kauza Timor-Leste no tenke nafatin hetan memória no onra husi jerasaun sira.

Enkuantu projetu omenajen sira-ne’e sei lori ba Konsellu Ministru atu hetan aprovasaun, hamutuk ho dokumentu sira seluk ne’ebé prepara ona.

Delegasaun husi país membru CPLP ne’ebé partisipa iha reuniaun sira-ne’e inklui reprezentante sira husi Angola, Brazil, Cabo Verde, Guiné Equatorial, Moçambique, Portugál no São Tomé Príncipe.

Delegasaun sira sei reprezenta ministériu no instituisaun responsavel ba relasaun exteriór, negósiu estranjeiru, kooperasaun internasionál, defeza, justisa no direitus umanus, tuir área kompeténsia ida-idak.

Jornalista: Cesarina de Carvalho

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!