Ouvir RAFA Ritmo, Voz e Coração de Timor
Ema sira vota iha Komunidade Kunua, Bougainville, Papua Nova-Guiné, 29 Novembru 2019. Imajen/dok.REUTERS
Díli, 5 Agostu 2026 (RAFA)- Papua-Nova Guiné sei hato’o pedidu formal ida hodi husu militár 200 ba Timor-Leste atu ajuda superviziona eleisaun jerál país ne’ e nian, hanesan parte ida hosi planu ida ne’ebé luan liu atu halibur forsa seguransa no observasaun eleitorál multinasionál ida ho pesoál rihun ida.
Tuir emisora neozelandeza RNZ Pacific, Primeiru-Ministru Papua-Nova Guiné, James Marape, afirma, pedidu ba Timor-Leste hola parte iha estratéjia ne’ebé involve militár Vanuatu, Fiji, Illa Salomaun, Austrália no Nova Zelândia.
Tuir komunikadu ida husi Marpe nia gabinete, Illa salomaun aseita ona atu integra iha destakamentu ida ne’e.
“Apoiu husi rai-li’ur vital tebes ba ita nia estratéjia hodi habelar tempu real ba votasaun, permite ita nia sidadaun sira ambiente pasífiku hodi hili sira nia líder sira,” hatete Marpe, sita husi komunikadu referidu.
Primeiru-ministru hasoru malu ho Prezidente Repúblika Timor-Leste, José Ramos-Horta, iha selebrasaun aniversáriu independénsia Vanuatu nian ba dala-46, iha Port Vila.
Líder na’in-rua ne’e ko’alia mós kona-ba seguransa rejionál, iha enkontru ida ne’ebé partisipa mós hosi Primeiru-ministru Vanuatu, Jotham Napat.
Eleisaun jerál sira iha Papua Nova Guiné marka ona ho problema persistente sira ne’ebé maka hale’u dékada oioin, inklui fraude eleitorál, erru sira iha lista rejistu eleitorál, korrupsaun, no violénsia durante períodu sira kampaña nian, votasaun nian, no kontajen votu sira.
Tuir Institutu Norte Amerikanu, United States Institute of Peace, eleisaun 2017 nian, provoka ema 200 resin lakon vida iha konfrontu sira, halo ida ne’e sai hanesan votasaun ne’ ebé problemátiku liu iha istória país ne’e nian, enkuantu iha 2022, kauza pelu menus ema nain 50 lakon vida relasionada ho violênsia eleitoral , ho ajitasaun ne’ebé alastra toó rejiaun montañoza Highlands, ne’ebé afetadu liu.
Iha eleisaun 2022, Austrália, antiga poténsia kolonial territóriu ne’e nian to’ o 1975, destaka militar 130 no aviaun atu ajuda garante seguransa prosesu eleitoral nian, ne’ebé mobiliza ajente polísia, forsa armada no servisu prizional papua-neoguinense besik rihun sanulu.
Tuir analista sira ne’ebé sita hosi ajénsia informasaun oioin, proliferasaun arma ilegál sira, forsa polísia sira ne’ebé la hetan finansiamentu, no politizasaun hosi aparellu seguransa sira kontinua hamosu risku hodi hala’o eleisaun ne’ebé livre, seguru no kredível iha nasaun ne’e.
Tuir komunikadu husi Marpe nia gabinete, sei tuir dokumentu ida iha tempu badak husi Konsellu ministru hodi formaliza estrutura kontribuisaun rejional sira ba seguransa no observasaun eleitoral, molok haruka karta ofisial sira hodi asegura kontijente nesesáriu sira.
Pedidu ba apoiu Timor-Leste nian surje iha kontestu kresente kooperasaun militar no seguransa entre Díli no nasaun pasífiku sira, área ida ne’ebé Forsas Armadas Timor-Leste nian buka atu reforsa sira nia partisipasaun iha Misaun Internasional sira.
Remata
Written by: RafaFM
Papua-Nova Guiné Husu Timor-Leste Apoiu Militár 200 Hodi Halo Seguransa iha Eleisaun Jerál 2027
Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.
Copyright Rafa.tl - Desenvolvido por Justweb.pt