Noticias

Komisaun A-B Sei Bolu PCIC ho DSIK

todayJuly 31, 2026 33 3

Background
share close

Díli, 31  Jullu  2026 (RAFA.TL)- Prezidente Komisaun A ba asuntu Lejislasaun no Justisia, Natalino dos Santos, informa bainhira resesu tama fali Komisaun A no Komisaun B  ne’ebé trata asuntu Negosiu Estranjeiru, Defeza no  Seguransa sei bolu Ministériu Interiór, Ministériu Justisa, Diretór Nasionál Polísia Siéntífika Investigasaun Kriminál (PCIC) ho  Diretór Polísia  Diresaun  Servisu Investigasaun Kriminál (DSIK) relasiona ho dezentendimentu ne’ebé akontese operasaun dezmantela rede scam call centre iha Kampu Baru, Comoro, Segunda-kalan, 27 Jullu 2026.

Membru Parlamentu Nasionál ne’e afirma,  dezentendimentu ne’e la’ós entre instituisaun rua; PCIC ho DSIK, maibé implementadór no operasionál sira mak  iha dezentendimentu tanba falta komunikasaun no kooerdenasaun.

“Depois resesu, ami sei konvida Ministru Interiór ho Ministru Justisa, sei konvida diretór PCIC ho diretór DSIK atu mai reuniaun ho sira haré depois  halo artikulasaun atu  servisu ne’e la’o ho klaru no labele sobre-posizaun,” Deputadu Natalino dos Santos  informa ba jornalista sira iha  Parlamentu Nasionál, Sesta-ne’e.

Deputadu  Natalino dos Santos afirma  DSIK  iha areá tutela Komisaun B no  PCIC iha areá tutela komisaun A nian no situasaun ida-ne’e akontese tanba  falta interpretasaun ba lei.

Nia adianta tan, tuir loloos servisu sira sekreta hanesan  atu ba kaer ema ne’e prezusaun inosénsia loloos labele envolve mídia sira, hodi labele mosu situasaun sira hanesan ne’e.

Sorin seluk membru Parlamentu  Nasionál husi  Bankada KHUNTO, António Vedial de Sousa hatutan maské Parlamentu Nasionál aprová tiha ona lei ba instituisaun rua ne’e,  presiza iha  sensebilizasaun kle’an no presiza  komprende kle’an lei nune’e hala’o servisu  tuir de’it lei haruka.

“Kualidade hanesan Deputadu ha’u atu hatete de’it favór boot ida entidade rua ne’e kuandu servisu labele hadau malu, presiza iha koopersaun di’ak,  kolaborasaun di’ak, koordenasaun di’ak no orientasaun husi autoridade sira ne’ebé hola responsabilidade hanesan autoridade ba entidade referé hodi kontrola nia membru sira. Ne’e importante tebes,” Deputadu António Verdial hateten.

Jornalista: Zita Menezes

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!