Noticias

Tinan 25 Fundasaun Alola, Fornese Bolsu Estudu 1.500 no Emprega Servisu Ba Timoroan 340

todayJune 19, 2026 15 1

Background
share close

Díli, 19 Juñu 2026 (RAFA.TL)-  Tinan ne’e, Fundasaun Alola selebra tinan 25 (2001-2026), no durante ezisténsia fundasaun ne’e fornese ona  bolsu estudu ba Timoroan hamutuk 1500-resin, no mós emprega servisu  ba  Timoroan hamutuk 340.

Diretora  Fundasaun Alola, Maria Imaculada Guterres, iha nia diskursu  selebrasaun anivérsariu  Fundasaun Alola ba dala-25, Sesta  (19/6/2026), iha salaun Delta-Nova, hateten tinan 25 liubá Fundasaun Alola moris husi viajen ida atu hamriik iha feto sira nia sorin, proteje labarik sira no harii sosiedade ida ne’ebé igualidade la’ós aspirasaun ne’ebé dook maibé realidade ne’ebé moris.

“Fundasaun Alola nia jornada marká ona ho realizasaun sira ne’ebé ko’alia kona-bá kbiit asaun koletiva nian, liuhosi programa haat ne’ebé mak ami iha. Ba areá edukasaun nia Fundasaun Alola fó ona bolsu estudu ba labarik feto liuhusi 1500-resin hodi loke dalan ba iha ensinu superior, nune’e mós ami estabelese pre-eskolar baze iha komunidade hodi fó ba labarik rihun ba rihun fundasaun ida ne’ebé metin ba protidaun eskola no aprendisazen durante moris tomak,” Diretora  Fundasaun Alola Maria Imaculada Guterres hateten.

Iha areá Saúde  Fundasaun Alola estabele grupu suporta inan  ne’ebé sai sai hanesan  saúde komunitaria, hodi  promové susu-ben esklusivu, fó apoiu ba inan fó susu-bebe hadi’a nutrisaun inan -oan no labarik sira, fó apoiu ba inan isin-rua sira no mós feto sira ne’ebé hetan diagnostikú kankru susun no kankru sira seluk.

Iha empoderamentu ekonomiku Fundasaun Alola hakbiit ona feto liuhosi grupu soru tais sira, kooperativa komunitária sira husi inisiativa sira ne’e sei eleva patrimoniu kultura Timor-Leste, inklui kria arendimentu ba artezenatu feto nian no fasilita feto sira asesu ba kreditu finanseiru hodi habelar negosiu no hametin rezilénsia.

Fundadora  Fundasaun Alola, Kristy Sword Gusmão.

Fundadora  Fundasaun Alola, Kristy Sword Gusmão hatetan, iha anivérsariu  tinan 25 liu tiha haré ba funsionariu lokál no komunidade sira lori ona misaun Fundasaun Alola sira ne’e ba oin no ida-ne’e mak sasin ida ne’ebé mak kle’an kona-bá domin no regilénsia.

“Desde tinan 2006 to’o 2026 Fundasaun Alola fornese empregu ba ema na’in-340 maiória feto, ne’e rasik susesu boot ida no buat ida ne’ebé halo ha’u sente orgullu tebes,” Kristy Sword Gusmão haktuir.

Iha aniversáriu Fundasaun Alola ba dala-25, Na’in ba Fundasaun Alola Kristy Sword Gusmão, husu funsionariu Fundasaun Alola redobra esforsu hodi servi di’ak liu tán kliénte feto sira ho matenek kreatividade ho paixaun solidaridade no sentidu ne’ebé aas.

Iha fatin hanesan Vise Primeiru-Ministru,  Ministru Koordenador ba Asuntu Sosiais no Dezenvolvimentu Rural no Abitasaun Komunitária, Mariano Assanami Sabino iha nia diskursu lori Governu nia naran hato’o  parabens ba anivérsariu Fundasaun Alola ba dala-25.

Vise Primeiru-Ministru afirma, Fundasaun Alola lidera enkargu atu hakbiit feto sira no avansa ho igualdade jeneru iha Timor-Leste durante tinan 25 nia laran, no halo ona  servisu barak tebes iha areá oin-oin.

“Fundasaun Alola iha tempu naruk nia laran kontribui signifikativu ba autosfisiénte ekonomika ’adi’a oportunidade edukasaun, no defeza saúde no direitu ne’e lori tiha ona impaktu pozitivu ba ema barak,” Mariano Assanami Sabino hateten.

Iha Selebrasaun  Anivérsariu  Fundasaun Alola ba dala-25 partisipa husi   Vise Primeiru-Ministru Mariano Assanami Sabino, Sekretariu Estadu Igualdade, Sekretariu Estadu Arte no Kultura, Embaixadóra Australia, Eis Primeiru-Ministru Rui Maria de Araujo, Deputadu balu no mós funsionáriu Fundasaun Alola sira no konvidadu sira seluk.

Jornalista : Zita Menezes/Editór: Vito Salvadór

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!