Desporto

AFTL Sei Reativa Kompetisaun Liga Futsal Feto

todaySeptember 18, 2026 25 5

Background
share close

Díli, 18 Setembru 2026 (RAFA) –  Asosiasaun Futsal Timor-Leste ( AFTL) halo hela diskusaun atu estabelese komisaun organizadór hodi reativa fali  kompetisaun liga futsal feto iha tinan ne’e.

Sekretáriu Jerál AFTL, Mario Guterres ba RAFA, Sesta-ne’e, hateten preparasaun inisiál agora foka liubá estabelesimentu komisaun organizadora no diskusaun kona-bá regulamentu kompetisaun, inklui númeru klubu sira ne’ebé bele partisipa no taxa refere.

Nia esplika liga Futsal Feto, bazeia ba estatutu FFTL, alende liga futsal mane, tenke mós hala’o atividade liga futsal feto.

“Ita observa katak tinan barak nia lara  atividade futsal lubuk ida envolve feto sira, ho antusiasmu maka’ás iha kampu sira iha Dili no mós iha munisípiu sira,” Mario Guterres hateten.

Nia hatutan katak, prosesu diskusaun sei kontinua, no realizasaun kompetisaun sei depende mós ba orsamentu operasionál ne’ebé disponivel.

“Se konsege kompleta regulamentu no iha orsamentu operasionál sufisiente, ita bele realiza iha tinan ida ne’e,” Mario Guterres hateten.

Ezekutivu AFTL ne’e fundamenta katak, sei loke oportunidade ba klubu sira ne’ebé iha interese atu partisipa, maibé klubu sira tenke kumpre rekizitu ne’ebé sei estabelese.

AFTL mós sei fó prioridade ba jogador lokál, liu-liu atu dezenvolve futsal feminina iha Timor-Leste. Maske, regra liga futsal feto sei iha diferensa balun, tanba futsal feto foin hahú dezenvolve.

“Ita mós sei koordena ho Asosiasaun Futebol Feminina Timor-Leste atu haré kona-ba dezenvolvimentu jogador sira,” Mario Guterres subliña.

Inisiativa ne’ebé  AFTL planeia reativa Liga Futsal Feto sei sai mós oportunidade ida ba dezenvolvimentu talentu feto sira iha Timor-Leste.

Jornalista: David Gonçalves

 

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!