Noticias

JSMP Husu PGR Labele Arogánsia no Sakrifika CAC iha Luta Kombate Korupsaun

todayApril 14, 2026 54 2

Background
share close

Díli, 14 Abríl 2026 (RAFA.tl) – Judisial Sistem Monitoring Program (JSMP) husu ba Prokuradór Jerál Repúblika (PGR, sigla portugés), Nelson de Carvalho, labele arogánsia no sakrifika Komisaun Anti-Korrupsaun (CAC) iha luta ba kombate  korupsaun iha Timor-Leste.

Notísia Relevante: Komisáriu Rui Pereira Lamenta PGR Avoka Prosesu Inkéritu Hotu Ne’ebé Delega Ba CAC

Peskizadór JSMP nu’udár mós eis-adjuntu komisáriu CAC,  Luis de Oliveira Sampaio, ba jornalista sira iha edifísiu JSMP, Díli, Tersa (14/04/2026) hateten, despaixu PGR Nelson de Carvalho hodi avoka inkéritu kazu korupsaun ne’ebé delega ba CAC ne’e kestaun ne’ebé seriu, no bele dehan grave iha kontestu sira ne’ebé Timor-Leste iha luta ba kombate korupsaun, no esforsu husi governu atu prevene korupsaun tanba instituisaun judisial hanesan CAC  simu mandatu tuir lei Nú 8/2009 kona-bá ezisténsia CAC ne’ebé altera tiha ona ho lei nú. 1/2023   ho mandatu espesifiku ida maka atu luta apoiu Estadu hodi prevene korupsaun.

Bainhira Ministériu Públiku (MP) tuir lei konsidera katak nu’udar titulár ba asaun penál sira hotu-hotu, maibe avoka tiha inkéritu kazu korupsaun sira ne’ebé CAC halo no submete ba Ministériu Públiku ne’e sei lori lapsu iha prosesu sira ba kombate korupsaun.

“Parese Prokuradoria Jerál iha razaun, maibé razaun ne’e tenke fundamenta tuir lei, labele tanba deit dezintendimentu ka meius komunikasaun iregularidade prosesuais sira, implika halo desizaun atu dada kazu hotu-hotu tanba seidauk iha mudansa ruma Parlamentu Nasionál aprova orsamentu ba Komisáriu sira,  ba espesialista sira ka ba dirijente sira fulan-fulan para atu halo servisu,’’ Luis de Oliveira Sampaio hateten.

Eis-adjuntu kommisáriu  CAC ne’e argumenta karik atuál PGR iha razaun ruma tuir lei, tuir lolos tenke fundamentu iha inisiu kedas, tanba sira maka na’in ba asaun penal, sira maka tuir lei konstituisaun, atu garante funsionamentu sira kona-ba legalidade sira bele iha razaun. Agora iha dalan klaran ona, prokurador jeral la iha ona razaun atu dada fali kazu no iha karik buat ruma iha desentendimentu ruma, iha missed komunikasaun ruma ne’ebé asaun balu la tuir prokutrador geral, ho nia prokurador tutelar sira, ofisial sira tenke orienta,laós atu dadan fali kazu sira.

Bainhira iha indisius krime ruma, prosesu hotu tenke lao, maibé karik ba oin maka prokurador iha kompetensia ida atu pondera no verifika krime sira ne’ebé maka iha Komisaun Anti-korrupsaun, autor sira ne’ebé CAC suspeita ne’e iha indisiu ka lae, se la iha maka tenke arkiva, bele iha parsial, bele iha total, bele mos fo kompetensia ba tirbunal atu deside karik la iha bele absolve.

Bazeia ba avoka ne’e husi parte JSMP nota mos katak, iha tendensia autor judisiariu sira, hare kazu ida ne’e husi interese politiku, tanba iha autor balu ne’ebé dadaun  halaó hela servisu iha membru governu sira.

‘’Keta sira lakohi katak kazu ne’e involve membru governu atual sira, dirijentes iha entidades sira ne’e, iha ligasaun ho partidu, tanba ami hanesan interpretasaun deit ba fenomena sira, faktus fundamentu ida ne’e iha prokurador nia liman, tanba ne’e labele dada deit kuandu la iha razaun sifisiente,” Nia argumenta.

Luis Oliveira Sampaio subliña lei mos fo dalan, atu prosesa no kriminaliza entidades espesial sira ne’ebé la kumpre prinsipiu sira kona-bá segredu justisa, durante hala’o investigasaun.

Judisial Sistem Monitoring Program(JSMP) mos kontinua husu ba Prokurador Geral Repúblika(PGR) inklui Komisaun Anti Korupsaun(CAC), labele tanba desentendimentu institusional sakrifika egoismu esforsu estadu nia ba kombate  luta no korupsaun.

Jornalista: Remigia Locatelli/Editór: Vito Salvadór

 

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!