Ouvir RAFA Ritmo, Voz e Coração de Timor
DÍLI, RAFA.tl – Ministru Defesa (MD), Kontra-Almirante Donanciano da Costa Pedro Klamar Fuik informa, tinan ne’e Governu sei konstrui infraestrutura tolu ba baze militár ba kompañia Terestre iha Postu Administrtivu Hatulia A, Munisípiu Ermera, rezidénsia ba militár ka bairru foun ba militár ho Portu Naval Hera.
Notísia Relevante: Timor-Leste ho Rúsia Kompromete Hametin Kooperasaun Bilaterál iha Área Defeza
“Tinan kotuk ita kompleta dezeñu ba ita-nia infraestrutura, depois tinan ida-ne’e mak ita implementa,” Kontra-Almirante Donanciano da Costa Pedro Klamar Fuik informa ba jornalista sira iha Minitériu Defeza, Díli, Tersa (17/03/2026).
Ministru Pedro Klamar Fuik esplika kona-bá rezidénsia militár nivel kompañia sira nia membru, kuandu sira destaka ba iha área sira responsabiliza ba, sira tenke ba hamutuk ho família no sira bele hela iha bairru militár ne’ebé iha no konstrusaun portu baze Naval Hera ne’ebé tama ba planu no sei implementa.
Governante ne’e subliña, projetu tolu ne’e sei responsabiliza husi Ministeriu Planemanetu Investimentu Estratejiku (MPIE) ne’ebé sei hahú uluk konstrusaun ba baze militár.
“Grande projetu infraestrutura estratejiku sira ne’ebé mak sei lansa, ita sei konstrui durante tinan rua. Ne’ebe sei lansa iha fulan-Marsu ba baze militár ho bairru militár, ne’ebé baze militár sei halo iha Tata Hatulia A, Munisipiu Ermera, sei hanesan batalaun norte husi Komponente Terrestre nian,” Nia informa.
Pedro Klamar Fuik hatete investimentu iha infraestrutura defeza hanesan pasu importante atu moderniza forsa armada no hametin soberania nasaun.
Aleinde ne’e, konstrusaun baze militár sira sei fó mós benefísiu dezenvolvimentu, ne’ebé planu ida-ne’e bele kontribui ba estabilidade no seguransa Timor-Leste nian iha futuru.
Reportajen ekipa Rafa.tl
Written by: RafaFM
Governu Sei Konstrui Infraestrutura Tolu ba Baze Militár Tinan ne’e
Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.
Copyright Rafa.tl - Desenvolvido por Justweb.pt