Noticias

Timor-Leste ho Rúsia Kompromete Hametin Kooperasaun Bilaterál iha Área Defeza

todayMarch 17, 2026 66 5

Background
share close

DÍLI, RAFA.tl- Governu Timor-Leste liu husi Ministériu Defeza, kontinua hametin relasaun bilaterál ho Rúsia iha área defeza atu hasae kapasidade téknika militár nian hodi hametin seguransa nasionál.

Ministru Defeza, Kontra-Almirante Donanciano da Costa Pedro Klamar Fuik, ba jornalista sira iha Ministériu Defeza, Fatuhada, Tersa (17/03/2016), informa vizita kortejia Embaixadór Rúsia mai Timor-Leste, Sergei Gennadievic, iha Ministériu  Defeza hodi ko’alia kona-bá kooperasaun entre Timor-Leste ho Rúsia ne’ebé konkorda ona atu bele estabelese akordu protokular ida depois define atividade saida de’it maka atu halo iha futuru.

“Mundu la’o tuir nia lala’ok maibé rai hotu ida-idak ho nia prinsípiu bele partilla ba malu entre Timor Leste ho Rúsia, ho prinsípiu ne’ebé mak hanesan  ba Direitu  Interinaisonal, diretu umanus  no prinsípiu sira seluk ne’ebé valoriza nasaun soberania sira rai ki’ik ka rai bo’ot no mós ho lia hanesan iha diretu hanesan,” Ministru Pedro Klamar Fuik hateten.

“Rúsia rai bo’ot ho poténsia ida, nia mai iha ita-nia rai tanba lia loos ruma, nia hakarak hametin hamutuk ho ita iha baze  kooperasaun ne’e mak soliriedade ne’ebé mak sira iha ho ita dezde uluk kedas ba dezenvolvimentu nasional. Partikularmente dezenvolvimentu iha área defesa.”

Pedro Klamar Fuik afirma iha relasaun ne’e sei halo akordu para depois define saida mak sei kosntitui interese husi nasaun rua ne’e, atu halo hamutuk, define atividade saida de’it mak Rúsia bele halo ho Timor iha ámbitu bilaterál no multilaterál inklui iha Asean plus.

Ministru Defeza subliña mós katak, parte rua ko’alia mós kona-bá situasaun ne’ebé ohin loron akontese iha Médiu Oriente, Israel ho Estadus Unidus Amérika kontra Iraun, fó impaktu tebes iha jeopolítika ne’ebé la fó favorese ba nasaun hotu.

Iha fatin hanesan, Embaixadór Rúsia mai Timor-Leste, Sergei Gennadievic hateten,  vizita ida-ne’e atu haré posibilidade sira ba kooperasaun bilateral.

Nia hateten, dezde Timor-Leste restaura nia independénsia no iha tempu lubuk ne’ebé Rúsia sempre apoiu Timor-Leste iha tenpu defisil sira no hakarak atu pais rua ne’e kontinua sai amigu di’ak ba futuru.

“Ami hakarak atu promove kooperasaun iha área oin-oin, inklui iha kooperasaun militár, tékniku kooperasaun militár nian no ami deskute ona tópiku oin-oin iha área sira kooperasaun nian ne’ebé sei kobre,”  Embaixadór, Sergei Gennadievic  hateten.

Nia fiar katak, ho situasaun jeopolítika ne’ebé iha dezafiu uitoan, maibé ita nafatin hanesan belun hodi promove kooperasaun ne’ebé ho baze ba independénsia, Igualdade no auto determinasaun ho interesse mútua.

Kooperasaun ne’e konsidera importante atu ajuda Timor-Leste sai nasaun ne’ebé iha sistema defeza ne’ebé forte, profisionál no prontu atu responde ba dezafiu seguransa iha futuru.

 Reportajen ekipa Rafa.tl

 

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!