Noticias

Timor-Leste Sei Kompete no Kontribui Ba Kualidade Produtu iha Merkadu ASEAN

todayNovember 6, 2025 135

Background
share close

DILI, RAFA.tl– Timor-Leste iha ambisaun no konviksaun forte atu kompete no kontribui ba kualidade produtu iha merkadu ASEAN hodi hasa’e valór ekonómiku husi produtu lokál ne’ebé Timor-Leste iha ho brand rasik.

Notísia Relevante: TL iha ASEAN Atu Defende Kooperasaun no Responsabilidade Hodi Kontribui Ba Mundu

Vise-Ministra ba Asuntu ASEAN, Milena Maria da Costa Rangel, ba jornalista sira iha Parlamentu Nasionál, Kinta (06/11/2025), hateten, Timor-Leste mós iha produtu kualidade balu ne’ebé bele kompete iha ASEAN.

“Kona-bá kuantidade Timor-Leste seidauk bele ho nasaun sira seluk, maibé kona-ba kualidade Timor-Leste bele ona atu kompete,” Milena Maria da Costa Rangel hateten.

Nia fundamenta katak kuantidade la’ós sai Timor-Leste nia opsaun hodi kompete iha merkadu internasionál, maibé kualidade maka sai opsaun ba Timor-Leste no sai prioridade bainhira ko’alia kona-bá produtu. Tanba tuir nia, tama iha ASEAN, la’os ko’alia de’it kona-ba produtu, maibé atu ko’alia mós kona-ba servisu no oportunidade ba investimentu.

“Produtu ne’ebé ita iha ne’e tenke garante nia kualidade iha merkadu,  iha ne’e ita ko’alia kona-bá ita-nia kafé, ita-nia baunila, ita-nia kakau, ita-nia kaizu, ne’e bele sai produtu ne’ebé fó folin iha merkadu ASEAN. Ita bá ho kualidade la’ós ho kuantidade,” Vise-Ministra ba Asuntu ASEAN, Milena Maria da Costa Rangel afirma.

Vise-Ministra ne’e esplika, kona-bá kuota anuál ba plenária ASEAN ne’e kada tinan US$3,000,000.00-resin, maibé la taka dalan mós hakarak atu kontribui liu husi ida ne’e.

Iha reuniaun sira ASEAN nian, Timor-Leste ba ho responsabilidade, partisipa iha enkontru ida-ne’e mós hola parte iha responsabilidade ne’ebé estadu membru sira iha obrigasaun atu halo.

“Partisipasaun enkontru sira nu’udár rejimentu ASEAN nian, bazeia ba oráriu, dalaruma tinan ida enkontru hamutuk 800, bele mós iha 900, bele to’o 1000-resin, ne’ebé ofisiál, no bainhira hala’o viajen dala ida kobre ona enkontru dala-rua to’o haat,” Nia haktuir.

Nia tenik, enkontru barak liu ne’e akontese iha embaixada ba ASEAN, komité permanente sira iha ASEAN maka halo, diplomata sira, reprezentante husi asuntu ekonómiku nia, reprezentante asuntu seguransa, no mós sosio-kulturál, no enkontru barak liu iha Jakarta iha sekretariadu, misaun permanente ba ASEAN maka sei partisipa enkontru sira ne’e hotu, iha nasaun  Indonésia iha Jakarta.

Timor-Leste sai membru plenu ASEAN iha loron 26 fulan-Outubru 2025, Timor-Leste mós partisipa tiha ona iha atividade lubuk ida iha loron 27 fulan-Outubru 2025.

Ministru Defeza mós bá partisipa ona iha enkontru ASEAN Defence Minister’s of meeting (ADMM), Timor-Leste mós partisipa tiha ona sumit entre ASEAN ho  Rússia.

Dadaun ne’e governu mós esforsu hela  ba futuru, hodi nune’e, iha loron ida Timor-Leste bele sai uma na’in ba enkontru sira iha nível sekretariadu.

Vise-Ministra ba Asuntu ASEAN ne’e subliña mós katak, Timor-Leste iha valór rekonsiliasaun no estabilidade ne’ebé bele sai hanesan modelu no kontribui ba páz no estabilidade ba nasaun sira iha ASEAN.

Reportajen ekipa Rafa.tl

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!