Ouvir RAFA Ritmo, Voz e Coração de Timor
Díli, 22 Abríl 2026, (RAFA.tl)–National Critical Care and Trauma Response Centre (NCCTRC) hosi Austrália sei fó apoiu ba Dili Internasionál Maratona 2026, ne’ebé sei realiza iha Dili, Timor-Leste, iha loron 08 fulan-Agostu 2026.
Notísia Relevante: Timor-Leste Sei Organiza Eventu Díli Internasionál Maratona Ba Promosaun Desportu no Turizmu
Iha komunikadu ofisiál ne’ebé Rafa.tl asesa haktuir Dili Internasonál Maratona hanesan eventu desportivu internasionál ida ne’ebé kleur ona iha Timor-Leste. Dili Internasionál Maratona sai ona nu’udar plataforma importante ida ba partisipasaun komunidade, orgullu nasionál no envolvimentu internasionál.
Prezidente Repúblika José Ramos-Horta sente kontente atu simu delegasaun hosi Darwin: “NCCTRC mak unidade sira ba resposta emerjénsia ne’ebé di’ak liu iha mundu. Ami orgullu tebes atu servisu hamutuk ho sira hodi halo kurrida tinan ida-ne’e sai di’ak liu hotu.”
Apoiu hosi NCCTRC reflete relasaun forte entre Austrália no Timor-Leste, no kompromisu komún ba koperasaun rejionál, reziliénsia no ligasaun entre povu ho povu. Austrália no Timor-Leste mak viziñu besik no belun ida ne’ebé iha relasaun kle’an no kleur ona, no parseria Austrália nian ho Timor-Leste fó atensaun ba promosáun prosperidade, estabilidade no reziliénsia, enkuantu mós hametin ligasaun forte entre nasaun rua ne’e.
Liu hosi nia kontribuisaun ba Dili Internasionál Maratona 2026, NCCTRC orgullu atu apoiu eventu ida ne’ebé la’ós de’it promove saúde no bem-estar, maibé mós hatudu valor ba kolaborasaun prátika entre nasaun viziñu sira. Iha nia apoiu ba eventu internasionál boot ida-ne’e, NCCTRC rekonhese importánsia preparasaun, koordenasaun no parseria ne’ebé bele hetan fiar atu ajuda komunidade sira organiza eventu ho seguru, ho susesu no inkluzivu.
NCCTRC mak parte importante ida hosi kapasidade governu Austrália nian ba preparasaun no resposta médika ba dezastre no emerjénsia, inklui liu hosi koordenasaun no mobilizasaun AUSMAT.
Diretora Interina ba Preparasaun no Resposta ba Dezastre, NCCTRC, Kath McDermott, hateten NCCTRC orgullu atu apoia Dili International Marathon 2026, eventu ida ne’ebé hatudu enerjia, orgullu no aspirasaun Timor-Leste nian.
“Ami-nia envolvimentu reflete amizade besik entre Austrália no Timor-Leste no ami-nia kompromisu hamutuk ba kooperasaun, reziliénsia no bem-estar komunidade,” Kath McDermott hateten.
Nia hatutan eventu hanesan Dili Internasionál Maratona mak hanorin importante ida katak relasaun bilateral forte sira la’ós de’it harii liu hosi parseria formál, maibé mós liu hosi kolaborasaun prátika no ligasaun entre povu ho povu.
“Ami sente onra atu hamriik hamutuk ho ami-nia parseiru timoroan sira iha apoiu ba eventu ida ne’ebé selebra saúde, inkluzaun no relasaun metin entre ita-nia nasaun rua,” Kath McDermott tenik.
Dili Internasionál Maratona 2026 sei realiza ho apoiu no patrosíniu hosi Prezidente José Ramos-Horta, hamutuk ho apoiu governamentál importante ne’ebé lidera hosi Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão no Vice Primeiru-Ministru Francisco Kalbuadi Lay.
Prezidénsia no gabinete Primeiru-Ministru mak kontribuidór finanseiru prinsipál sira, to’o pelumenus 80% hosi orsamentu tomak, ho esperansa katak apoiu ida-ne’e bele, gradualmente, transfere ba instituisaun privadu sira.
Liu hosi apoiu intergovernamentál boot iha tinan ida-ne’e, eventu ne’e kontinua harii legadu ida ne’ebé hahú iha 2010 nu’udar parte hosi kampaña “Dili City of Peace”. Eventu ida-ne’e rekonsese ona nu’udar plataforma ida ba unidade nasionál, konstrusaun dame no exelénsia atlétika iha Timor-Leste.
NCCTRC hein atu servisu hamutuk ho parseiru timoroan sira no stakeholder eventu nian iha preparasaun ba maratona ne’e, no atu apoia eventu ida ne’ebé reflete valor komún, respeitu malu no parseria duradoura entre Austrália no Timor-Leste.
Jornalista: Elio da Costa/Editór: Vito Salvadór
Written by: RafaFM
NCCTRC Sei Apoia Dili Internasionál Maratona 2026
Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.
Copyright Rafa.tl - Desenvolvido por Justweb.pt