Noticias

Natália Carrascalão, Xefe Misaun Permanente RDTL Ba CPLP

todayMarch 5, 2026 40

Background
share close

DILI, RAFA.tl– Prezidente Repúblika (PR), José Ramos-Horta, Kinta (05/03/2026),  iha Palásiu Prezidensiál, fó Posse ba Natália Carrascalão hodi asume knaar nu’udar Xefe Misaun Permanente Repúblika Demokrátika Timor-Leste (RDTL) ba iha Comunidade dos Países de Língua Portuguesa (CPLP).

Nomeasaun Embaixadora Natália Carrascalão ne’e formaliza tuir Dekretu Prezidente Repúblika Nú.22/2026. Embaixadora Natália Carrascalão substitui Xefe anterior ba Misaun Permanente RDTL ba CPLP, Embaixadora Laura Soares Abrantes.

Prezidente Repúblika José Ramos-Horta afirma, embaixadora Natália Carrascalão nu’udar diplomata ida husi Timor-Leste ne’ebé kompetente no respeitada liu.

Ninia kuñesimentu profundu kona-bá CPLP, ne’ebé kultiva durante tinan barak nia laran iha servisu, inklui mós nu’udar embaixadora ba nia estadu-membru sira, mak buat ne’ebé Timor-Leste presiza atu hakle’an liután relasaun iha komunidade esensiál ida-ne’e nia laran.

Apoiu importante ne’ebé Timor-Leste hetan hosi nasaun sira CPLP nian durante luta ba independénsia. Enkuantu Timor-Leste konsidera nu’udar membru fundadór (1996), relasaun diplomátika sira formaliza ona bainhira nia restaurasaun independénsia iha tinan 2002.

Dezde ne’ebá, nasaun asina ona akordu lubuk ida ho CPLP iha setór sira hanesan justisa, edukasaun, mobilidade, seguransa sosiál, defeza, no asuntu parlamentár.

Rede diplomátika globál CPLP nian sai mós instrumentál hodi fó apoiu ba eleisaun kandidatu sira hosi Estadu-membru sira ba pozisaun internasionál xave sira.

Iha diskursu, Natália Carrascalão hateten, papel hanesan misaun permanente iha Komunidade dos Países da Lingua Portuguesa maka oinsá atu akumula povu sira ne’ebé hola parte iha CPLP.

Ho mandatu ne’ebé estadu fó,  Embaixadora Natália Carrcacalão sei diskute kle’an liu kona-bá asuntu sosiál sira hanesan, edukasaun, saúde, agrikultura, identidade kulturál,no asuntu sira seluk ne’ebé Timor-Leste sei infrenta hela.

Nia afirma afirma, prioridade hanesan embaixadora ba CPLP maka atu akumula nasaun sira ne’ebé hola parte iha CPLP atu hametin liután amizade no unidade entre Timor-Leste ho nasaun sira ne’ebé hola parte iha Membru CPLP.

Ajenda prinsipál ne’ebé Natália Carrcacalão sei lori mak, iha reuniaun pontus fokais, diskute kona-bá desafiu politika sira, liu-liu konvida fali Guiné Bissau atu hamutuk fali ho Timor-Leste, no defende nasaun Timor-Leste nia bem-estar hodi atiji meta nasaun nian.

‘’Prioridades ha’u nian iha ba CPLP ne’e para ba halo CPLP hamutuk hanesan família boot ida, depois tenke preokupa kooperasaun ho nasaun hotu-hotu,” Embaixadora Natália Carrascalão hateten.

Nomeasaun ida-ne’e akontese iha momentu importante ida ba nasaun no organizasaun. Tuir desizaun Konferénsia Estraordinária nian iha loron 16 fulan-Dezembru tinan 2025, Timor-Leste ofisialmente asume ona Prezidénsia Pro Tempore CPLP nian ba tinan 2026–2027. Nasaun sei lidera komunidade ho tema, “Konsolidasaun Estadu Direitu no Demokrasia—Dezafiu sira ba CPLP.”

Biografia badak

Embaixadora Natália Carrascalão lori esperiénsia distinta liu dékada rua iha área diplomátika no polítika ba nia knaar foun.

Nia muda husi nia pozisaun nu’udar Asesora Pesoál ba Prezidente Repúblika, papél ida ne’ebé nia kaer ho distinsaun dezde Setembru 2024.

Ninia kareira diplomátika ne’ebé extensivu inklui serbisu nu’udar Embaixadora Timor-Leste nian iha Singapura (2020-2024), Laos (2016-2020), Portugál, España, no Cabo Verde (2020-2020).

Molok nia misaun diplomátika sira, nia nu’udar Xefe Gabinete ba Prezidénsia Repúblika (2007-2009), no asumi kargu polítiku oioin ho Partidu Sosiál Demokrata (PSD), no mós knaar sira iha kargu públiku.

Embaixadora Natália Carrascalão nu’udar Deputada Parlamentu Portugál (1999-2005) no nia eskola direitu iha Universidade Macau.

Embaixadora Natália Carrascalão nia kontribuisaun sira hetan ona onra ho Insígnia Orden Timor-Leste nian no títulu Grande Ofisiál Orden Méritu nian (Portugal).

Reportajen ekipa Rafa.tl

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!