Noticias

Forum Investimentu Turizmu 2025 Atu Determina Estratéjia Setór Turizmu Timor-Leste iha Futuru

todaySeptember 25, 2025 45

Background
share close

DILI, RAFa.tl–Governu Timor-Leste  liuhosi Ministeriu Turizmu no Ambiente hamutuk ho parseiru sira realiza forum investimentu turizmu Timor-Leste 2025 ho objetivu prinsipál atu determina estratéjia setór turizmu Timor-Leste iha futuru.

Forum Investimentu Turizmu Timor-Leste 2025,  ne’ebé ho tema “turning shared vision into really time for action” ne’ebé  realiza durante loron tolu iha Sentru Konvensaun Dili, 25-27 fulan-Outubru 2025,  sei haree posibilidade estratejiku sira, no dsikute problema sira no fó solusaun ba seitór turizmu iha Timor-Leste.

Vise-Primeiru-Ministru no Ministru Koordenadór ba Asuntu Ekonómiku no Ministru Turizmu no Ambiente, Francisco Kalbuadi Lay, iha nia diskursu abertura, fó bem-vimdu ba partisipante hotu ne’ebé partisipa iha forum refere no afirma determinasaun urjensia Timor-Leste nian atu bele loke poténsia transformativu ba turismu iha Timor-Leste.

Nia hatutan forum ida ne’e hanesan eventu prinsipál ba emprezariu lokal sira hodi troka ideia ba malu atu atinji setor turizmu oi-oin iha Timor-Leste.

“Ne’e hanesan eventu prinsipál ida ba emprezáriu lokal sira, ida ne’e la’os serve deit atu atrai investimentu maibé mos atu troka ideia no kuiñesimentu ne’ebé maka bele ajuda future setor turizmu nia ba oin,” Francisco Kalbuadi Lay hateten.

Governante ne’e haktuir la iha rai ida ne’ebé maka bele riku banhira setór privadu sei kiak tanba ne’e forum ne’e realiza atu diskute  ho parseria lokal no internasionál sira hodi dudu ekonomia Timor-Leste nia ba oin.

“Hamutuk, ita bele halo turizmu sai hanesan forsa ida loloos ba dezenvolvimentu inkluzivu no sustentável,” Francisco Kalbuadi Lay afirma.

Iha fatin hanesan, Prezidente Banku Sentrál Timor-Leste  (BCTL, sigla portugés), Helder Lopes iha nia aprezentasaun hateten atu dezenvolvimentu setór turizmu iha Timor-Leste la’o ba oin ho di’ak presiza oin midar no hamnasa hodi simu vizitante sira tenke muda paradigma katak dezenvolvimentu setór turizmu tenke hahú husi setór privadu sira no setór privadu presiza asesu ba osan no banku sira bele fó kreditu ho diak presiza pagamentu dijital ba turista sira hodi bele seguru ba sira fasil ba sira hodi bele atrai sira mai Timor-Leste.

“Ita boot sira nota dalaruma ema estranjeiru sira mai Timor-Leste, ita-nia ema sira iha ne’ebá ne’e ita kompara ita-nia ema sira iha Bali, iha ne’ebá ita tun ema hamnasa ona ho ita, maske simples, maibe oin midar ho hamnasa ne’e ita seidauk halo,” Helder Lopes subliña.

Reprezenta Banku Mundiál iha Timor-Leste, David Freeman, hateten, agora dadaun Banku Mundial la iha projetu turizmu maibé sira iha deit investimentu balu ne’ebé bele kontribui ba dezenvolvimentu kona-bá ambiente dezenvolvimentu setór turizmu no seluk tan.

“Kona-bá produtu sira tenke hahú ho estratejia no vizaun oinsá atu haree ba investimentu setór turizmu no investimentu maioria sei mai husi setór privadu,” David Freeman hateten.

Fórum Investimentu Turizmu Timor-Leste 2025 hanesan oportunidade krusiál ida hodi hametin kooperasaun atrai investimentu no estabelese turizmu nu’udar pilar xave ba diversifikasaun ekonómika nasionál.

Partisipa iha Forum Investimentu Turizmu Timor-Leste 2025 ne’e setór privadu nasionál, setór publiku no parseria sira internasionál, inklui setór privadu sira internasionál no fórum ne’e ne’e sei termina iha loron 27 fulan-Setembru ne’e.

Reportajen ekipa Rafa.tl

 

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!