Noticias

Falur Rate Laek husu Komandante Komponente no Unidade Foti Medida Estratéjiku Promove Militár Feto

todayNovember 13, 2025 101

Background
share close

DILI, RAFA.tl– Xefe Estadu Maior Jenerál FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente Jenerál Domingos Raul Falur Rate Laek, apela ba lideransa sira hahú husi komandante komponente, komandante unidade sira no xefe divizaun sira hotu, atu foti medida estratéjiku hodi promove militár feto iha instituisaun F-FDTL.

Tenente Jenerál Domingos Raul Falur Rate Laek hateten, integrasaun espesialidade militár hotu-hotu nakloke ba feto bazeia ba méritu, no programa mentorizasaun ba ofisiál feto sira no modernizasaun institusionál, reforma ba instalasaun militár sira, ba alojamentu inkluzivu, implementasaun kódigu konduta ne’ebé metin hasoru asédiu no deskriminasaun asegura mekanizmu relatóriu ho transparénsia.

“Rekrutamentu bazeia ba méritu, halakon bareira sira ne’ebé la nesesáriu, ne’ebé esklui feto, avaliasaun fíziku sira ne’ebé reflete ezijénsia operasionál lejítimu sira, la’ós estereótipu. Formasaun profisionál integrasaun edukasaun jéneru iha kursu lideransa nian. Treinamentu ba ofisiál sira atu lidera ekipa sira ne’ebé heterojéneo. Responsabilidade ka prestasaun kontas,” Tenente Jenerál Domingos Raul Falur Rate Laek hateteb iha Salaun Auditóriu Kuartél Jenerál F-FDTL, Fatuhada, Sesta (14/11/2025).

Falur Rate Laek husu  pesoál militár mane sira  profisionalizasaun la ameasa sira nia kareira, ida-ne’e permite atu servisu ne’ebé di’ak liu ho sira, la haré ba jéneru. Deskriminasaun bazeia ba jéneru la konsistente ho valór militár sira. Hotu-hotu tenke sai pioneiru ba transformasaun ida- ne’e.

Ba  pesoál militár feto sira, Tenente Jenerál Falur Rate Laek, apela hodi dehan imi mak erdeiru ba inan-feton sira ne’ebé luta ba ukun rasik-an. F-FDTL modernu oferese espasu ba imi sira atu serví. Ezije husi imi sira profisionalizmu no aten- barani hanesan ema hotu. Instituisaun la buka símbolu, buka líder sira ne’ebe exelente.

Falur Rate Laek subliña ba militár feto sira atu halo ekilíbriu ba vida profisionál no vida privada. Durante ne’e  feto militár sofre violénsia doméstika no presaun psikolójika barak, ne’e duni apela atu mantein papél nu’udar edukadora iha família, ba la’en no oan sira, nune’e mos iha korajen atu luta hasoru dignidade feto nian.

Moris sosiedade ohin loron nian ho sistema patriarkal, maibé ne’e la sai bareira atu transforma mentalidade mane nian. Iha istória resente luta ba libertasaun nasionál, feto sempre hala’o papél ida krusiál ho sofrimentu fíziku, barak hetan violasaun sexual, maibé ne’e mak konsekuénsia husi ema hotu nia luta ba dignidade to’o libertasaun nasionál.

“Ohin loron, bainhira ha’u haré feto ofisiáis, ha’u haré futuru F-FDTL nian, instituisaun ida ne’ebé fiar-an, iha kbiit ne’ebé merese povu Timor tomak nia konfiansa. Igualdade jéneru la hamenus profisionalizmu militár nian, ida-ne’e maka imperativu ida husi profisionalizmu militár modernu. Iha tinan lima oin mai, ita sei harí F-FDTL ida ne’ebé diferente, la’ós tanba ita abandona valór fundamentál sira, korajen no dixiplina nian, maibé tanba ita rekoñese katak valór sira-ne’e serví di’ak liu, bainhira nasaun tomak bele kontribui,” Falur Rate Laek afirma.

F-FDTL sei sai vanguarda ba igualdade jéneru, la’ós tanba impozisaun esterna, maibé tanba ema hotu  rekoñese katak igualdade jéneru labele haketak husi instituisaun militár ida ne’ebé jenuinu modernu, profisionalizadu no dignu ba Timor-Leste.

Daudaun ne’e Komandu F-FDTL iha militár feto ne’ebe hetan promosaun no sai lideransa iha instituisaun F-FDTL ho porsentazen 14 (%).

Reportajen ekipa Rafa.tl

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!