Noticias

Desizaun TR Ba Revogasaun Retroativa Pensaun Vitalísia Fó Ameasa Ba Seguransa Juridika TL iha Futuru

todayMarch 28, 2026 1105

Background
share close

DÍLI, RAFA.tl—Akordaun Tribunál Rekursu (TR) nian ne’ebé dekreta revogasaun retroativu pensaun vitalísia ba eis-titulár sira la viola Konstituisaun RDTL  bele fó ameasa ba seguransa juridiku Timor-Leste  nian iha futuru. Hateten Provedór Direitu Humanus no Justisa (PDHJ), Virgílio da Silva Guterres, Sesta (27/3/2026).

Notísia Relevante: Tribunál Rekursu Konsidera Revogasaun Retroativa Ba Pensaun Vitalísia La Viola Konstituisaun

“Bainhira ita viola prinsipiu  “não retroatividade ” seguransa jurídika iha Timor-Leste ameasadu. Tanba ema bele kualker tempu halo lei atu invalida no halakon lei sira ne’ebe rekoñese sidadaun sira nia direitu fundamental,” Provedór Virgílio da Silva Guterres findamenta hodi responde Rafa.tl, kona-bá akordaun Tribunál Rekursu ba revogasaun retroativu pensaun vitalísia la viola konstituisaun.

Iha prinsipu ka pratika  komun hateten Lei sira la retroatividade (lei la bele fila ba kotuk) konsidera hanesan prinsípiu fundamentál lei nian, tanba ida-ne’e proteje serteza jurídika, sidadaun sira-nia konfiansa, no limita Estadu nia arbitrariedade. Ideia sentrál maka simples: ema sira tenke bele orienta sira nia hahalok bazeia ba lei ne’ebé vigora iha momentu ne’ebé sira atua, lahó risku atu hetan prejuízu ikusmai hosi lei foun ida.

Doutrina jurídika internasionál rasik trata naun-retroatividade (lei la bele fila ba kotuk)  hanesan prinsípiu jerál direitu nian, liuliu liga ba estadu direitu no protesaun hasoru lei “ex post facto”.

Iha kazu Timor-Leste nian, prinsípiu ida-ne’e mosu momoos iha Konstituisaun, maibé ho intensidade ne’ebé la hanesan depende ba matéria. Iha Artigu  24.º, n.º 2  Konstituisaun RDTL kona-bá Lei sira ne’ebé limita direitu, liberdade no garantia sira, esplika katak lei sira ne’ebé mai atu limita direitu sidadaun nian, labele iha efetu retroativu:

Provedór Direitus Umanus no Justisa (PDHJ), Virgílio da Silva Guterres fundamenta katak iha Estado de Direito Democrático, elementu baziku ba desizaun judisial ne’ebé justu mak defeza ba direitu fundamentais sidadaun nian.

“Infelizmente ha’u la lee hetan fraze ida husi acórdão TR mahar boot ne’e ne’ebé ko’alia kona-ba asuntu ne’e.  Hau nia hanoin, Akordaun TR nian ne’e ponto de partida ba inseguransa jurídika iha Timor-Leste,” Virgílio Guterres afirma tan.

Nia informa PDHJ sei análize ho kuidadu tebes  konteúdu  Akordaun Tribunál Rekursu nian ne’e hodi identifika medida advokasia iha futuru. Tanba ne’e desizaun instansia másimu Tribunal, difísil atu kontesta, maibe nunka imposível atu halo eskrutíniu (scrutinize). Liliu Akordaun  TR nian  ne’ebé nakonu liu ho análize ekonómika-finanseira ka sosiu-kultural do que fundamentu jurídiku.

Eskrutíniu ka scrutinize (Inglés), signifika atu ezamina ka observa buat ruma ho kuidadu tebes, metikulozu, no ho detallu. Asaun ida-ne’e envolve atensaun intensivu ba detallu ki’ik liu atu hetan erru sira, diskrepansia sira, ka atu hetan komprensaun kle’an liu kona-bá buat ruma, dala barak iha kontestu auditoria, investigasaun, ka observasaun krítiku.

Tribunál  Rekursu konsidera katak norma sira ne’ebé determina revogasaun retroativa ba pensaun vitalísia  iha Timor-Leste la viola konstituisaun. Medida polémika ne’e aprova tiha ona husi Parlamentu Nasionál hafoin protestu husi foin-sa’e sira iha fulan-Setembru, tinan kotuk.

Iha akórdaun Tribunál Rekursu nian ne’ebé Rafa.tl asesu, katak juiz koletivu sira delibera “la julga inkonstituisaun” ba kuaze totalidade lei númeru 07/2025, tuir dokumentu ne’ebé asina husi juiz sira: Jacinta Correia da Costa (relatora), Duarte Tilman Soares no Antonio Helder do Carmo.

Diploma ida-ne’e determina revogasaun, “efeitu retroativu, dezde inísiu Lejislatura Primeiru nian husi Parlamentu Nasionál (iha 2002), ba dispozisaun legál hotu ne’ebé kria, autoriza ka regulamenta pensaun vitalísia sira”.

Iha kauza ne’e envolve pensaun sira husi eis-titulár órgaun soberania nian, hanesan Prezidente Repúblika, Prezidente Parlamentu Nasionál, Primeiru-Ministru, Prezidente Supremu Tribunál Justisa, Deputadu sira no mós Membru Governu sira.

Lei ne’ebé “produz efeitu dezde 20  Maiu 2002”, data restaurasaun independénsia nian, determina katak hapara “imediatamente kualkér pagamentu ba pensaun sira agora no ba futuru”.

Desizaun akórdaun ne’e delibera katak parte husi diploma ne’e mak  inkonstituisional, liuliu kona-bá desizaun ne’ebé hatete la iha kompensasaun ba sesaun kontratu sira, tanba ida-ne’e viola “prisípiu igualdade” nian.

Artigu ne’ebé vigor, kona-ba “restituisaun ba efeitu finanseiru no materiál”, determina restituisaun ba “regalia sira no benefísiu materiál seluk hotu ne’ebé fó tanba kondisaun nudar eis-titular órgaun soberania, eis-deputadu no eis-membru governu, inklui residénsia ofisiál, veíkulu servisu, motorista, eskolta, kombustível ka apoiu lójistiku seluk”.

Determina mós katak “kontratu respetivu sira tenki revoga imediatamente, lahó kompesasaun ruma”, aspetu ida ne’ebé, tuir Tribunal Rekursu, viola lei baze nasaun nian.

Reportajen Ekipa Rafa.tl

 

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!