Desporto

Atleta Paralimpiku Na’in-haat Sei Kompete iha Eventu Asian Games iha Japaun

todayAugust 10, 2026 41 4 5

Background
share close

 

Díli, 10 Agostu 2026 (RAFA)- Komité Paralimpiku Nasionál Timor-Leste (CPNTL, sigla portugés) rejista ona atleta Modalidade Desportivu Paralimpiku hamutuk na’in-haat kompostu husi Para-Atletismu na’in –tolu no Para-Tenis Meza na’in-ida hodi ba kompete iha eventu internasionál Asian Games iha Aici-Nagoya, Japaun, fulan-Outubru ne’e.

“Komité Paralimpic agora dadauk prepara hela atleta sira balu ne’ebé  atu ba kompete iha Nagoya-Japaun iha fulan-Outubru. Modalidade rua ho atleta na’in-ha’at, Modalidade Tenis Meza No Modalidade Atletizmu,” Prezidente CPNTL Mateus Lucas inform aba RAFA, foin lalais ne’e.

Prezidente Ezekutivu CPNTL ne’e hatete, atleta na’in-haat ne’e CPNTL selesiona liu husi eventu sira nasionál iha festival Nasionál Desportu (FND) no mós iha kompetisaun rejionál iha Tailándia iha fulan-Janeiru liubá  hodi prepara atu ba komepete iha Asian Games.

Mateus Lucas informa tinan-ne´e CPNTL nia atividade to’o deit iha fulan-Outubru ba kompetisaun Asian Games no sei kontinua fali iha tinan 2027 iha ASEAN ParaGames iha Malázia, ho nune’e iha kalendáriu atividade CPNTL nian prepara ona atividade sira iha fulan tuir mai ba kompetisaun nasionál liu husi FND hodi buka no halo selesaun ba atleta potensiál sira ne´ebé sei reprezenta Timor-Leste iha kompetisaun Rejionál no Internasionál sira.

Tuir planu CPNTL sei konsentra atleta paralímpiku na’in-haat ne’e iha tempu besik iha otél ida iha kampu Alór, nune’e bele halo preparasaun liu-liu ba atleta nia kondisaun fiziku no mentalidade hodi prepara  ba kompete iha eventu internasionál Asian iha Aici-Nagoya, Japaun 2026

Jornalista: David Gonçalves

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!