Noticias

Infrastrutura Báziku Sai Dezafiu Ba Munisípiu Viqueque Atu Implementa Planu Asaun Ekonomia Azul

todayOctober 21, 2025 35 13

Background
share close

DILI, RAFA.tl– Prezidenti Autoridade Munisípiu (PAM) Viqueque, Francisco Cruz Simões de Gonzaga Soares, hateten infrastrutura báziku sai dezafiu ba implementasaun ba planu asaun ekonomia azul ne’ebé IX Governu Konstitusionál inisia.

Prezidenti Autoridade Munisípiu Viqueque, Francisco Cruz Simões de Gonzaga Soares ba Rafa.tl iha reuniaun Konsulta públika kona-bá Planu Asaun Ekonomia Azul ne’ebé lidera direta husi Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão, iha Ministériu Finansas, Ai-tarak Laran, Dili, Tersa (21/10/2025) hateten, infrastrutura báziku kontinua sai dezafiu ba sira atu implementa ekonomia azul iha sira nia munisípiu tanba liga ho estrada sira ne’ebé sei aat hodi difikulta asesibilidade komunidade no mós vizitante sira ba Munisípiu Viqueque.

Nia afirma problema infraestrutura, estrada, bee-moos, no  problema sosiál sira seluk mak sei dezafia hela autoridade atu haré ho governu oinsá tau ba prioridade iha tempu sira tuir mai.

“Maske hasoru dezafiu lubuk ida, maibé hanesan autoridade munisípiu ida ne’e la’os problema ne’ebé foun, nu’udár Viqueque oan ne’ebé moris kedas iha área  kosteira, importante ba sira maka tenke halo sosializasaun informasaun antes, tenke dezamina informasaun ligadu ba polítika ekonomia azul ne’e rasik,” Francisco Cruz Simões de Gonzaga Soares hateten.

PAM Viqueque ne’e konsidera implementasaun ekonomia azul ne’e benefísiu ba iha fonte alternativu hodi hasa’e potensialidade riku-soin tasi nia ne’ebé maka Munisípiu Viqueque iha, tanba ne’e atu implementa polítika ida ne’e tenke hasa’e komunidade nia koñesimentu no hasa’e komunidade nia konsiénsia, hodi nune’e, sira bele iha koñesimentu balu kona-bá ekonomia azul.

Dezafiu seluk ne’ebé sira enfrenta maka, komunidade sira kontinua estraga riku-soin tasi nian,  hanesan oho lenuk sira iha tasi, hodi halo negósiu lor-loron nian. Além de ne’e, komunidade sira halo peska arbiru, uza rede sira ne’ebé kontribui ba estraga biodiversidade iha tasi no kail mós ikan sira ne’ebé tama kategoria estadu konserva.

Ho atitude komunidade sira nia ne’e dadaun hatudu katak riku-soin tasi nia iha kosta sul liu-liu hanesan lenuk kuaze menus ona, tanba ne’e nia nafatin fó hanoin ba povu Viqueque tenke kuidadu tasi no biodiversidade sira iha tasi.

“Ninia solusaun maka hanesan ita ohin dehan katak ita nia na’i liurai sira, ita nia xefe suku sira sei tuur hamutuk para ita tenke haré solusaun ne’e para ita tenke aplika duni, tarabandu ne’ebé maka hanesan maun-boot dehan katak ita iha ona lei legal maka fó ona  atu hapara atividade sira hanesan ne’e, maibé konsiénsia ne’e seidauk muda, tanba ne’e hakarak ka lakohi tarabandu ne’e tenke halo duni, hodi aplika iha terenu,” Nia subliña.

Daudaun ne’e PAM Viqueque mós iha ona planu atu halo kampaña ba komunidade sira hahú husi eskola sira iha nível pre-primária to’o iha nível sekundáriu liuhuoi parede publikasaun hodi hasa’e konsiénsia komunidade atu hadomi ambiente.

Liga ho polítika ekonomia azul ne’e prezidenti autoridade Munisípiu sei kordena ho parte gabinete primeiru-ministru hodi haré apoiu saida maka sira bele fasilita autoridade Munisípiu sira iha terenu atu implementa iha Munisípiu.

Munisípiu Viqueque rasik prontu atu ezekuta planu ekonomia azul, karik husi parte nasional rasik iha ona solusaun ba sira nia preokupasaun sira ne’ebé maka sira hato’o.

Reportajen ekipa Rafa.tl

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!