Noticias

PNTL Hala’o Promosaun Ba Ofisiál Superiór Na’in-62, Superintendente Julia Gama Hetan Diskriminasaun

todayMarch 21, 2026 218 1

Background
share close

DILI, RAFA.tl – Polísia Nasionál Timor-Leste (PNTL), Sábadu (21/03/2026), hala’o promosaun ka atribuisaun diviza ba Ofisiál Superiór Polísia na’in-62 iha Sentru Formasaun Polísia Akademia, Comoro, Díli.

PM Xanana tula diviza ba Komandante Unidade Patrullamentu Fronteira (UPF), Euclides Belo hodi promove ba Superintendente Xefe Polísia. Imajen/Rafa.tl

Ofisiál Superiór PNTL na’in-62 ne’ebé hetan promosaun ka atribuisaun diviza tuir Despaixu Promosaun Ofisiál Superirór  PNTL Nú.15/G-MI/III/26 PNTL nian ne’e kompostu husi;

  • Superintendente Xefe Polísia na’in-17 promove  no atribui diviza Komisáriu-Asistente Polísia
  • Superintendente Polísia na’in-22 promove ba Superintendente Xefe Polísia
  • Superintendente Asistente Polísia na’in-23 promove ba Superintendente Polísia

Tuir loloos atribuisaun diviza no promosaun ne’e hala’o ba Ofisiál Superiór Polísia na’in-63, maibé na’in-ida (1) ho identidade Superintendente Polísia Julia Gama suspende tuir karta husi Komandu Jerál PNTL ho Ministériu Interiór.  Nune’e, Julia Gama sente hetan diskriminasaun boot ba nia iha prosesu ida-ne’e.

Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão ne’ebé atribui direta diviza ba Ofisiál Superiór PNTL hirak ne’e iha nia diskursu bolu atensaun ba membru PNTL  hotu-hotu atu labele inklina aan ka envolve iha atividade grupu arte-marsiais no arte-rituais ne’ebé bele afeta disiplina no unidade instituisaun.

Xanana Gusmão hatete membru PNTL tenke fó prioridade ba dever profisionál no servisu públiku, la’ós ba atividade sira ne’ebé bele lori divizaun ka konflitu iha korpu polisiál.

“Imi sira ne’ebé foin hetan promasaun, ha’u la dehan katak hein kleur ona, mais imi servisu kleur ona iha ida-idak nia área. Lalika fó obrigadu ba IX Governu tanba Governu nia  dever atu hadi’a instituisaun hotu iha estadu ne’e.

“Husu ba Polísia sira hotu-hotu, favor ida sai husi arte-marsiais ho arte-rituais,” Primeiru-Ministru Xanana Gusmão afirma.

Xefe Governu parabeniza membru PNTL sira hotu no Polísia hotu-hotu tenke haka’ás aan atu servisu ho profisionál, respeita sidadaun sira, garante paz no estabilidade, nune’e bele serbí povu no Estadu ida-ne’e.

Superintendente Polísia Julia da Gama Sente Disriminasaun

Superintendente Polísia Julia da Gama (tuur iha klaran) asiste sirimonia promosaun diviza ba nia maluk ofisiál superiór na’in-62 iha Akademia Polísia, Comoro. Imajen/Rafa.tl

Superintendente Polísia Julia da Gama lamenta no triste ho prosesu atribuisaun diviza no promosaun ida-ne’e tanba nia konsidera prosesu ne’e iha diskriminasaun ba nia tanba Komandu Jerál PNTL la inklui nia iha lista promosaun deviza ne’e.

Superintendente  Polísia Julia da Gama lamenta  ho desizaun Komandu Jerál PNTL no mós Ministériu Interiór nian ne’ebé haruka  karta kredensiál hodi atraza nia promosaun diviza.

“Ohin, ha’u la tuir ona promosaun tanba iha karta kredensiál ida mai husi Komandante Jerál PNTL Komisáriu Jerál Henrique da Costa ho autoridade Ministériu Interiór nian, dehan katak ha’u nia promosaun ba Superintendente Xefe ne’e demoradu. Ha’u ko’alia kona-bá situasaun ida-ne’e hanoin deskriminasaun bo’ot ida ba ha’u hanesan feto,” Superintendente Polísia Julia da Gama informa ba   jornalista sira iha ámbitu serimonia promosaun deviza ofisiál superiór PNTL na’in-62 iha Polísia Akadmia Comoro.

Nia informa mós kona-bá ofisiál susperiór na’in-62 ne’e, iha balun nia prosesu la’o  hela iha Tribunál, maibé  karta kredensiál laiha, bele hetan promosaun diviza.

“Maske ha’u nia kbiit la to’o atu haré ba kompeténsia no ierarkia kona-bá poder ne’ebé iha, ha’u duvida de’it mak tanbasá tenke akontese mai ha’u, serake pekulatu sira ne’ebé agora dadauk iha hela Tribunál ne’ebé envolve husi ofisiál superiór balun fa’an kombustível  instituisaun PNTL nian nian, mas nia promosaun la demoradu. Iha mós inisial BJ, AQ falsifikasaun dokumentu veteranu nian, iha mós inisiál DMC, kona-bá kazu infrasaun disiplinár rejistu hela, maibé sira-nia estatutu promosaun la demoradu. Ha’u mesak de’it, tanbasá,” Julia da Gama hateten ho duvida.

Mézmu nia sente iha dirkriminasaun ba prosesu promosaun ida-ne’e, maibé Superintendente Julia da Gama tau konfiansa nafatin ba Ministru Interiór, Francisco da Costa Guterres,  atu haré didi’ak desizaun sira-ne’e tanba iha ona minutu ikus atu hakat ba promosaun hetan fali kredensiál ho estatutu demoradu.

“Ba Ministru Interiór atu haré didi’ak desizaun sira ne’e fila-fali ba iha dia 20 horseik iha tuku 11:10 Otl, ha’u iha parada (fileira) laran katak prepara ona para ba promove tanba polítika Ministériu Interiór nian, promove ema hotu ba oin, maibé iha minutu ida ha’u atu hakat ona, mosu impedimentu ida kualifikasaun de infrasaun  disiplinár ida kiik, maibe demoradu, ha’u hanoin diskriminasaun no la tane valor sira  transparansia no  la hatuur justisa ida loos,” Julia Gama hateten.

Resposta Husi Ministru Interiór

Ofisiál Superiór PNTL sira ne’ebé hetna promosaun diviza, Sábadu (21/03/2026). Imajen/Rafa.tl

Ministru Interiór, Francisco da Costa Guterres,  responde kona-bá demoradu Superitendente Julia da Gama nia promosaun ne’e klarifika katak  sei iha oportunidade fulan-ualu atu haré, nune’e bele promovidu fali diviza ba Ofisial Superiór, Superintendente Polísia Julia Gama.

“Ha’u labele dehan kazu ne’e sei iha prosesu investigasaun nia laran, entaun nia sei demora, signifika nia la promove, husi prosesu ne’e hotu iha despaixu durante fulan-ualu, kazu ne’e hotu ka la hotu,  nia tenke promovidu,” Ministru Francisco da Costa Guterres afirma.

Kona-bá karta kredensiál ne’ebé halo demora Superitendente Julia da Gama nia promosaun ne’e, Ministru Francisco da Costa Guterres, haktuir katak  ne’e haruka husi Komandu Jerál PNTL.

Ekipa Reportajen Rafa.tl

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!