Destaques

Oportunidade Di’ak Bá Timor-Leste iha Diskusaun Bá Negosiasaun Fronteira Marítima ho Indonézia

todayAgosto 19, 2025 145 1

Fundo
share close

DILI, RAFA.tl– Ofisiál seniór sira husi Timor-Leste ho Repúblika Indonézia, Tersa (19/08/2025), iha Dili, hahú tuur hamutuk hodi halo diskusaun ba kestaun negosiasaun fronteira marítima Timor-Leste ho Repúblika Indonézia.

Notísia Relevante: 19-20 Agostu 2025, Timor-Leste ho Indonézia Hahú Negosiasaun Fronteira Marítima iha Dili

Iha loron dahuluk diskusaun ne’ebé hala’o iha otél ida iha Dili, Primeiru-Ministru (PM), Kay Rala Xanana Gusmão, fó hanoin katak diskusaun ne’e oportunidade di’ak tebes, la’ós atu loke negosiasaun, maibé hodi fó kumprimentu formál bá delegasaun Indonézia ne’ebé Prezidente Repúblika Indonézia, Prabowo Subianto haruka mai Timor-Leste atu hahú negosiasaun ofisiál kona-bá fronteira marítima.

“Ha’u  mai kumprimenta ofisiál delegasaun husi Indonézia ne’ebé Prezidente Prabowo Subanto  delega mai Dili atu hahú formalmente negosiasaun kona-bá fronteira marítima,” Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana hateten ba jornalista sira.

PM Xanana Gusmão foto hamutuk ho ofisiál seniór sira husi Timor-Leste ho Repúblika Indonézia ba diskusaun fronteira marírima, Tersa (19/08/2025). Imajen/Rafa.tl

Xefe Governu Timor-Leste ne’e  informa,  Timor-Leste uluk kedas husu atu komesa diskusaun kona-bá fronteira marítima, maibé Indonézia  hakarak  halo akordu tuir lei internasionál ne’ebé konsidera rai mak  komanda tasi, no bainhira Xanana Gusmão hasoru Prezidente Indonézia Prabowo Subianto iha ámbitu tomada posse iha loron 20  fulan-Outubru  2024  iha Jakarta,  foin hetan sinál pozitivu, atu loke prosesu negosiasaun bá fronteria marítima.

“Ohin no aban (Tersa-Kuarta, 19-20/08/2025), ita komesa. Delegasaun Indonézia mós mai ho vontade atu partisipa ho laran di’ak tuir lei internasionál hodi bele hetan solusaun ida ne’ebé reforsa tan ita Timor ho Indonézia nia amizade,” Xanana Gusmão hateten.

Xanana rekoñese katak diskusaun ne’e la’ós atinje kedas ona rezultadu, maibé sei kontínua la’o to’o tempu oportunu ida, tanba nia fiar katak, negósiasaun fronteira marítima ho Indonézia, la’ós lori  tempu lalais de’it, maibé presiza tempu ne’ebé naruk hodi halo diskusaun kle’an.

Negosiasaun kona-bá fronteira marítima entre Timor-Leste no Indonézia konsidera hanesan parte importante husi esforsu diplomátiku atu hetan klaridade soberania tasi no reforsa relasaun viziñu di’ak entre  nasaun rua ne’e.

PM Xanana kumprimenta ofisiál seniór sira husi Repúblika Indonézia ba ronda dahuluk diskusaun fronteira marítima. Imajen/Rafa.tl

Governu Timor-Leste nafatin komprometidu ba rezolusaun pasífika ba nia fronteira marítima sira tuir lei internasionál no Konvensaun Nasoins Unidas kona-bá Direitu Tasi nian (UNCLOS, sigla Inglés).

Ronda negosiasaun fronteira marítima ne’ebé sei mai subliña dedikasaun kompartida husi Timor-Leste no Indonézia atu mantein estabilidade rejionál, kaer metin lei internasionál no haburas relasaun viziñu ne’ebé di’ak.

Iha polítika Estadu Timor-Leste nian hatuur katak delimitasaun ba fronteira marítima definitiva nu’udár kestaun prioridade nasionál ba Timor-Leste, nu’udár hakat ikus hodi estabelese nia soberania nu’udár estadu independente.

Bá povu Timor-Leste, asegura nasaun nia direitu bá ninia territóriu marítima nu’udár kontinuasaun husi ninia luta naruk ba soberania no independénsia.

Fronteira marítima sira sei permite Timor-Leste atu esplora no dezenvolve di’ak liután rekursu petrolíferu no peska nian, enkoraja negósiu no investimentu, no hasa’e reseita sira hosi fundu soberanu rikeza nian, fundu ida ne’ebé dedika bá harii futuru prósperu ida bá povu Timor-Leste.

Sita husi pajina ofisál Governu Timor-Leste nian, gov.tl, haktuir  katak iha fulan-Agostu 2015, líder sira Timor-Leste no Indonézia nian konkorda atu halo diskusaun foun no luan liután ne’ebé kobre tantu fronteira marítima no terrestre.

Iha fulan-Setembru 2015, Timor-Leste hahú konversasaun ho Indonézia hodi halo delimitasaun permanente ba fronteira marítima sira. Baliza rai nia porsaun ki’ik ne’ebé seidauk define sei finaliza iha tempu badak.

Iha konsulta inisiál sira kona-bá fronteira marítima sira, Timor-Leste no Indonézia dezenvolve konjuntu prinsípiu no matadalan sira no planu servisu ida ba negosiasaun sira.

Estadu Timor-Leste ho Repúblika Indonézia kompromete atu negosia fronteira marítima permanente ida tuir lei internasionál, liuliu UNCLOS.

Enkontru tékniku preliminár sira entre Timor-Leste no Indonézia hala’o iha finál 2018 iha Bali no iha inísiu 2019 iha Singapura. Maibé, pandemia globál  Covid-19 halo susar atu hala’o formál diskusaun sira, ne’ebé sei kontínua iha tempu badak.

Xefe Negosiadór tempu ne’ebá, Kay Rala Xanana Gusmão, lidera hela negosiasaun hodi Timor-Leste nia naran. Tékniku sira  ne’ebé hala’o enkontru to’o agora harii ona fundasaun sólidu ida hosi prinsípiu sira ne’ebé fahe no serbisu tékniku hamutuk iha preparasaun ba inísiu negosiasaun formál sira.

Ekipa Reportajen Rafa

Escrito por RafaFM

Avaliação

Quem Somos

Fundada por Nilton e Akita nos momentos difíceis pós-referendo, a Rádio Rafa nasceu como um símbolo de esperança e reconstrução em Timor-Leste. Foi a primeira rádio a surgir após a independência, reunindo jovens, espalhando alegria e dando voz a uma nova geração, mesmo quando muitos ainda viviam em casas feitas de cinzas, após a destruição provocada pela violência que se seguiu ao referendo de 1999, no qual os timorenses decidiram pela separação da Indonésia e pela construção de um país independente e livre.

Contactos
error: Content is protected !!