Desporto

Governu ho KOICA Inaugura Sentru Treinamentu “Korea-Timor-Leste Friendship Sports Centre-Becora”

todayFebruary 3, 2026 42

Background
share close

DILI, RAFA.tl –Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão hamutuk ho Prezidente KOICA, CHANG Won Sam, akompaña husi Ministru Juventude Desportu Arte no Kultura (MJDAK), Nélio Isaac Sarmento,  Tersa (03/02/2026), inaugura no asina plaka Sentru Treinamentu  “Korea-Timor-Leste Friendship Sports Centre- Becora”.

Sentru “Korea-Timor-Leste Friendship Sports Centre- Becora” sai hanesan fatin treinamentu ba labarik sira ne’ebé iha mehi hakarak sai jogadór profisionál no sei sai mós hanesan fatin oinsá prepara Atleta Selesaun Nasionál sira ba iha modalidade futeból mane no feto.

Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão iha diskursu, hato’o agradese ba governu Korea liuhosi sira-nia ajénsia KOICA ne’ebé  sempre fó apóiu iha área oin-oin, liu-liu fó apóiu ba labarik no foin-sa’e sira.

Xefe Governu Timor-Leste ne’e  hatutan, liuhosi Sentru Treinamentu ne’e bele eleva labarik sira no foin-sa’e sira nia karater, atu nune’e, bele hadook aan husi violénsia hodi investe ba talentu ne’ebé iha no apóiu promove desportu iha Timor-Leste ba mundu, liu-liu iha modalidade futeból.

“Ita agradese tebes ba Korea liu-liu ba KOICA ba apóiu solidáriu ne’ebé KOICA hatudu iha área barak tebes hodi hatudu katak Korea nia solidaridade, amizade no apóiu ba rai sira ne’ebé presiza, ajuda tebes Timor-Leste. Tanba ne’e mak futuru Timor iha labarik sira nia liman,” Xanana hateten.

Nia dehan, desportu la’os de’it kompetisaun, desportu la’ós manán ka lakon, ho sentru sira hanesan ne’e  buka atu forma karater labarik sira nian atu sai sidadaun ne’ebé di’ak, tanba kuandu laiha atensaun ba desportu nu’udár área formasaun karater ba labarik sira mosu arte-marsiál husi mídia ne’ebé fahe labarik sira, tau iha labarik sira nia ulun  no adapta ba grupu hodi baku malu no oho malu.

Iha fatin hanesan, Prezidente KOICA CHANG Won Sam hatete, nia parte hakarak fó apóiu ba área desportu tanba konsidera Timor-Leste iha vantajen boot hodi dezenvolve setór desportu  sai hanesan forsa ekonomia ba futuru.

Nia haktuir, depois estabelese iha 2010 KOICA servisu hamutuk ona ho Timor-Leste ba dezenvolvimentu sustentável, liu-liu iha setór sira hanesan, saúde, dezenvolvimentu labarik no foin-sa’e, formasaun vokasionál, kultura, mudansa klimátika no área seluk ne’ebé importante tebes.

“Timor-Leste maioria populasaun joven ho idade mídia tinan 21 no 50% resin husi populasaun mak ho idade tinan 24 mai kraik. Ida ne’e katak dezenvolve labarik no foin-sa’e sira sei sai hanesan forsa ekonómia ba futuru Timor-Leste nian. Tan ne’e, KOICA fó apóiu ba dezenvolvimentu ne’ebé foka ba labarik to’o foin-sa’e no joven sira.

“Ha’u hein katak iha futuru, sentru desportivu Becora, bele sai nu’udar sentru ba dezenvolvimentu labarik no foin-sa’e, no mós sai sentru ba desportu ba juventude nian hodi kontribui ba Timor-Leste nia futuru ne’ebé sustentável,” CHANG Won Sam hateten.

Projetu dezenvolvimentu no konstrusaun Sentru Treinamentu Futeból Becora ho naran “Korea-Timor-Leste Friendship Sports Centre- Becora” ne’e hahú iha loron 15 fulan-Setembru tinan 2022 no remata iha fulan-Setembru  tinan 2024 , ne’ebé kaer husi empreza Comonity Housing Limited ho totál orsamentu millaun US$6.5.

Partisipa iha serimónia inaugurasaun no asinatura plaka ne’e, Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão, Prezidente KOICA CHANG Won Sam, Ministru Juventude Desportu Arte no Kultura (MJDAK), Nélio Isaac Sarmento hamutuk ho konvidadu onra sira sivíl no militár inklui parseiru dezenvolvimentu sira,  Asosiasaun no Konfederasaun sira dezenvolvimentu Ddsportu Timor-Leste nian.

Reportajen Ekipa Rafa.tl

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!