Destaques

Empreza Ti-Oan Fintech ho Banku Mundiál Deskute Pontu Importante Rua Ba Dezenvolvimentu Empreza Nian

todayOctober 10, 2025 97 1

Background
share close

DILI, RAFA.tl- Empreza Ti-Oan Fintech, Kinta (09/10/2025), simu vizita kortezia husi Banku Mundiál hodi deskute pontu rua importante ba dezenvolvimentu empreza nian, liu-liu iha servisu Ti-Oan nian no mós sentru dadus (data center) ne’ebé empreza iha hodi mellora servisu sira ba atendimentu kliente sira iha futuru.

Enkontru Banku Mundiál ho empreza Ti-Oan Fintech. Imajen/Rafa.tl

Hafoin enkontru ho ekipa Banku Mundiál ne’e, Jerente Empreza Ti- Oan Fintech, Edmundo Freitas Lopes haktuir ba Rafa.tl, informa vizita kortezia ne’e oinsá atu fahe esperiénsia ba Empreza Ti-Oan  Fintech hodi haree ba realidade sira iha Timor-Leste.

Iha diskusaun sira, parte rua troka opiniaun no parte Banku Mundiál mós rona preokupasaun sira ne’ebé maka empreza enfrenta, no haree mós progresu servisu ne’ebé maka empreza atinze ona hodi propoin ba Governu nune’e iha futuru empreza ne’e bele la’o ho di’ak.

“Iha ajenda importante rua ne’ebé haree hamutuk, ida kona-bá servisu Ti-Oan Fintech no mós seluk  maka kona-bá sentru dadus (data center), tanba Banku Mundiál mós iha projetu seluk ligadu ho servisu rua ne’e,” Edmundo Freitas Lopes hateten.

Iha vizita ne’e, Banku Mundiál husu mós kona-bá empreza nia preokupasaun no ideia sira ba dezenvolvimentu instituisaun finanseiru sira tanba Banku Mundiál prefere liu setór privadu sira Timor-oan  investe iha área sira ne’e. Tanba setór privadu sira maka iha kapasidade ida ne’ebé di’ak atu ezekuta programa sira ne’e.

Iha fatin hanesan, Senior Digital Development Specialist Banku Mundiál Jonathan Marskell, hateten Banku Mundiál nia misaun iha ne’e oinsá maka atu suporta setór privadu sira, atu fahe ideia no esperiénsia, oinsá mak atu hatene setór privadu sira nia prespetiva, no mós atu ajuda  kria oportunidade investimentu sira hodi investe ba nasaun ida ne’e.

Jonathan Marskell hateten, vizita mai iha edifísiu sentrál empreza Esperança Timor Oan (ETO ) iha TORRETO atu ko’alia foku liubá iha empreza Ti-Oan Fintech nia servisu sira, inklui sentru dadus.

“Ami enkontru ho ETO, ami haree liu-bá Ti-Oan Fintech nia atividade, haree ba iha  telekomunikasaun, iha mós kafé ne’ebé maka ami haree di’ak loos no mós iha sentru dadus ne’ebé maka iha servisu di’ak loos, entaun ami foti ida ne’e atu suporta diak liután, tanba ida-ne’e mós hola parte iha setór ekonómia ida ne’ebé maka nasaun ida ne’e presiza liu,” Jonathan Marskell hateten.

Banku Mundiál sei relata ba  Governu  hodi haree mós oportunidade balu husi empreza ETO, liu hosi nia subsidiária Ti-Oan Fintech hodi haree ba impaktu  ruma husi kompañia refere, atu investe ba nasaun iha futuru.

Vizita ida ne’e hanesan vizita dahuluk entre Banku Mundiál ho Ti-Oan Fintech, hodi deskute dezafiu no oportunidade sira ne’ebé empreza Ti-Oan Fintech enfrenta hodi dezenvolve aan di’ak liután ba futuru.

 Reportajen ekipa Rafa.tl

Written by: RafaFM

Rate it

Sé maka ita

Harii husi Nilton no Akita durante tempu susar sira hafoin referendu, Rádiu Rafa mosu nu’udar símbolu esperansa no rekonstrusaun iha Timor-Leste. Ida-ne’e maka estasaun rádiu dahuluk ne’ebé mosu hafoin independénsia, halibur foin-sa’e sira, habelar ksolok, no fó lian ba jerasaun foun, maski bainhira barak sei hela iha uma ne’ebé halo ho ahu-ruin hafoin destruisaun ne’ebé kauza hosi violénsia ne’ebé mosu hafoin referendu 1999, iha ne’ebé timoroan sira vota atu haketak hosi Indonézia no harii nasaun ida ne’ebé independente no livre.

Kontaktu sira
error: Content is protected !!